Miklos Zoltan, deputat UDMR, a salutat părțile bune ale bugetului, dar nu s-a ferit să spună și care sunt marile probleme ale acestuia. În discursul său din plenul Parlamentului Miklos Zoltan a vorbit despre sume record pentru investiție, dar și de statutul special al Capitalei, care nu participă la fonsul de solidaritate.
„UDMR salută adoptarea bugetului pe 2026, chiar dacă acest lucru se întâmplă cu mare întârziere, de un trimestru, după dezbateri aprinse și după ce am reușit să depășim inclusiv un impas ivit pe parcurs. Ca de obicei din dorința de a aplana disensiunea, UDMR a oferit mai multe soluții care să împace rigoarea fiscal-bugetară cu imperativul protejărilor categoriilor sociale, extrem de vulnerabile. Aici ne referim la pensionarii cu venituri mici și la familiile care își cresc copiii cu mare dificultate. Astfel de măsuri au fost susținute acum și mereu de UDMR”, a precizat deputatul, care a ținut să salute fixarea țintei de deficit bugetar la 6,2% din PIB, în scădere, respectând traiectoria de consolidare bugetară asumată.
„Acest lucru ne permite să gestionăm finanțele publice și datoria publică în mod responsabil și sustenabil”.
„Salutăm de asemenea alocarea de sume record pentru investiții, în creștere în 2026 până la 8% din PIB pentru obiective de interes național și local”, amai spus el.
După trecerea în revistă a părților bune, Miklos Zoltan, le-a menționat și pe cele care „au lăsat un gust amar”.
„Finanțarea Bucureștiului. A reieșit încă o dată: Capitala are țară și nu invers. Ea va fi scutită de contribuția la fondul de solidaritate care afectează pe absolut toată lumea. Iar sectoarele vor fi scutite din tăierea unei părți din venituri, tăiere care afectează toate primăriile din țară cu venituri pe locuitor peste medie. Așadar – țara este solidară cu capitala, iar capitala cu nimeni altcineva. Problema cea mai gravă este mesajul transmis: în România este posibil să fii incompetent, lipsit de viziune și neglijent, dar vine țara și te salvează”, a spus deputatul UDMR.
„Este ca și cum am recompensa risipa”.
„Un alt neajuns al construcției bugetare este reținerea la bugetul central, contrar principiului statuat în legea finanțelor publice locale, a unei părți semnificative din impozitul pe venit. An de ani astfel de derogări provoacă erodarea capacității autorităților locale de a planifica pe termen lung. Avem încredere că este doar un mecanism temporar și că din anul 2027 aceste derapaje vor dispărea, astfel încât solidaritatea să vizeze pe toată lumea și impozitul pe venit să revină integral bugetelor locale. În concluzie – bugetul este sub asediul mai multor constrângeri. Unele obiective, izvorâte din reguli de disciplină financiar bugetară, iar altele subiective, având ca sursă tratamentul preferențial”, a concluzionat Miklos Zoltan.
Editor : Sebastian Eduard