Proiectul legii bugetului de stat pe anul 2026 a intrat marţi în dezbaterea Comisiilor reunite de buget-finanţe de la Camera Deputaţilor şi Senat, parlamentarii urmând să întocmească rapoarte pe fiecare ordonator de credite.
Bugetul MDLPA, aprobat
ACTUALIZARE 13:09 Comisiile parlamentare reunite de buget-finanţe au aprobat, marţi, bugetul Ministerului Dezvoltării, Lucrărilor Publice şi Administraţiei (MDLPA), cu un amendament, fiind înregistrate 38 voturi „pentru”, trei „împotrivă” şi patru abţineri.
„Este adevărat ca peste 75% din primării nu își susțin cheltuielile?”, a întrebat senatorul Dorin Petrea, reprezentant al grupului PACE.
Ministrul Dezvoltării nu a oferit însă un răspuns concret.
Parlamentarii au adoptat un amendament propus de PSD privind diminuarea bugetului cu 400.000.000 lei, sumă provenită de la obiectivul de investiţii „Complex sportiv din Oradea”, motivul fiind că proiectul nu a fost demarat.
Ministrul Dezvoltării, Cseke Attila, a declarat că pentru 2026 vor fi prioritare investiţiile prin PNRR.
„Prioritate pe investiţii în 2026 sunt investiţiile pe PNRR. Avem în derulare prin Ministerul Dezvoltării 5.372 de investiţii în PNRR, gradul de absorbţie la zi este de 73%, adică peste 16 miliarde lei plătiţi beneficiarilor pe aceste investiţii. Toate sumele necesare pentru finalizarea acestor investiţii sunt alocate în proiectul de buget şi constituie o prioritate pentru Ministerul Dezvoltării, astfel încât să încercăm să ne apropiem cât mai mult sau poate să şi atingem borna de 100% absorbţie”, a afirmat ministrul.
El a adăugat că alte provocări şi deziderate în proiectul de buget se referă la creşterea execuţiei privind programele de risc seismic, unde autorităţile locale au contractat peste 5 miliarde lei cu Ministerului Dezvoltării, menţionând şi programele prin Compania Naţională de Investiţii.
Potrivit ministrului, în ceea ce priveşte Programul Naţional de Investiţii „Anghel Saligny”, în proiectul de buget este prevăzută o sumă comparabilă cu anul trecut, de 6 miliarde lei, dacă se reduce valoarea facturilor care erau restante anul trecut la bugetul iniţial.
„De asemenea, s-au instituit mecanisme pentru 2026 pentru derularea Programului ‘Anghel Saligny’ cu cofinanţare pentru judeţe, municipii reşedinţe de judeţ şi sectoarele municipiului Bucureşti, care înseamnă obligaţia ministerului de a rezerva partea de 80%. Este un sistem la fel cu predictibilitate completă pentru aceste categorii de UAT-uri”, a explicat Cseke Attila.
În ceea ce priveşte cheltuielile de personal ale ministerului, acestea au fost reduse anul trecut cu 7 procente, drept urmare, în proiectul legii bugetului de stat de anul acesta este prevăzută diferenţa de până la 10%.
Attila Cseke a menţionat că la sfârşitul anului 2025 au fost plătite facturile ministerului pentru toate programele de investiţii, „cu o mică marjă la PNRR”.
„În prezent, în programele de investiţii ale Ministerului Dezvoltării sunt în derulare 15.681 de investiţii, din care pe proiectul de buget, pe simularea noastră, aproape o jumătate din ele se pot finaliza anul acesta, cu prioritate pe investiţiile pe PNRR”, a susţinut ministrul.
Deputatul USR Claudiu Năsui i-a cerut explicaţii ministrului, susţinând că totuşi cheltuielile de personal din MDLPA cresc.
„Cât sunt ministru, şefii instituţiilor subordonate, că e ANRSC (Autoritatea Naţională de Reglementare pentru Serviciile Comunitare de Utilităţi Publice – n.r.), că e ISC (Inspectoratul de Stat în Construcţii – n.r.), trebuie să reducă cheltuielile de personal”, a replicat Cseke Attila.
Potrivit proiectului Guvernului, bugetul MDLPA este de 39.233.985.000 lei credite angajament, în creştere cu 67,14% şi 22.838.339.000 lei credite bugetare, în descreştere cu 20,98% faţă de 2025.
Cheltuielile curente sunt de 37.333.935.000 lei credite angajament, în creştere cu 60,09% şi 22.609.289.000 lei credite bugetare, în descreştere cu 21,55% faţă de 2025.
Cheltuielile de personal sunt de 125.732.000 lei credite angajament, în creştere cu 10,77% şi 125.732.000 lei credite bugetare, în creştere cu 10,95% faţă de 2025.
Bugetul SGG, aprobat
Comisiile parlamentare reunite de buget-finanţe au aprobat, marţi, bugetul Secretariatului General al Guvernului (SGG), cu 36 de voturi „pentru” şi două „împotrivă”.
A fost adoptat, cu 41 de voturi favorabile, un amendament susţinut de grupul AUR în baza căruia se alocă 6 milioane de lei pentru înfiinţarea şi cofinanţarea centrelor comunitare româneşti din Roma, Londra şi Castellon de la Plana.
De asemenea, a fost adoptat un amendament susţinut de Grupul minorităţilor naţionale privind cheltuielile pentru funcţionarea organizaţiilor, centrelor culturale, comunitare, caselor tradiţionale, redacţiilor şi editurilor din ţară şi străinătate. Este vorba despre reorganizări care nu presupun cheltuieli suplimentare, au explicat iniţiatorii.
Secretarul general al Guvernului, Ştefan-Radu Oprea, a declarat că SGG şi instituţiile aflate în coordonare ar urma să aibă în acest an un buget de 2.825.372.000 lei credite angajament şi 2.675.664.000 lei credite bugetare, reprezentând o creştere de 32%.
Creşterile sunt generate de susţinerea Festivalului Olimpic al Tineretului European, organizarea „Anului Nadia” şi a proiectului „AI Factory” (58 de milioane de lei).
În acelaşi timp, la cheltuielile de personal este prevăzută o scădere de 10,9%. Diminuările din acest an cumulate cu cele din 2025 ar urma să totalizeze o scădere de 14-15% a cheltuielilor de personal. În prezent, SGG are 687 de posturi, dintre care 571 sunt ocupate.
„Asta înseamnă că în zonele critice, cum este spre exemplu la contencios administrativ, vom avea şi concursuri pentru ocuparea posturilor, pe lege. Dacă au plecat şapte persoane, poţi să ai un post la concurs”, a spus Radu Oprea.
Deputatul Cezar Drăgoescu (USR) a atras atenţia că suma destinată proiectelor de promovare a imaginii României creşte de la 3,6 la 7,5 milioane lei. Radu Oprea a explicat că este vorba despre Agenţia Română pentru Investiţii şi Comerţ Exterior, care organizează târguri şi expoziţii. Cezar Drăgoescu a pledat pentru menţinerea bugetului ARICE la nivelul din 2025, apreciind că este vorba despre o „instituţie complet inutilă”, care nu face decât „să toace” banii. Amendamentul său nu a întrunit însă voturile necesare.
Deputatul Claudiu Năsui (USR) a evidenţiat că SGG ar urma să beneficieze de o creştere de 30% a cheltuielilor în acest an. De asemenea, instituţia cere în 2026 de zece ori mai mulţi bani pentru investiţii de capital, în vederea eficientizării energetice a Palatului Victoria.
Deputatul Florin Popovici (AUR) a remarcat o „creştere substanţială” a alocărilor bugetare pentru proiecte cu finanţare externă nerambursabilă, deşi în 2025 execuţia bugetară „a fost semnificativ sub nivelul estimat”, cu un grad de realizare de doar 23,5%.
Radu Oprea a replicat că majoritatea alocărilor sunt prevăzute pentru un proiect în domeniul datelor deschise, care urmează să fie finalizat până în luna august.
Conform proiectului de buget pentru 2026, cheltuielile curente ale SGG vor fi de 2.682.590.000 lei la credite angajament, în creştere cu 18,34% şi 2.672.882.000 lei la credite bugetare, în creştere cu 30,20% faţă de 2025.
Cheltuielile de personal sunt de 450.015.000 lei la credite angajament şi 450.015.000 lei la credite bugetare, ambele în descreştere cu 11,2% faţă de 2025.
Bugetul Academiei Oamenilor de Ştiinţă, aprobat
Comisiile reunite de buget-finanţe ale Parlamentului au acordat, marţi, raport favorabil proiectului bugetului de stat pe 2026 pentru Academia Oamenilor de Ştiinţă.
Proiectul Guvernului propune pentru Academia Oamenilor de Ştiinţă în 2026 un buget de 11.136.000 lei, atât la creditele bugetare, cât şi la creditele de angajament, în creştere cu 0,04% faţă de anul trecut.
Cheltuielile curente sunt de 11.132.000 lei, pentru ambele tipuri de credite, în creştere cu 0,03% faţă de 2025.
Cheltuielile de personal sunt de 3.100.000 lei, în scădere cu 1,9% faţă de 2025.
Preşedintele AOSR, Doina Banciu, a precizat că din bugetul instituţiei o sumă „rezonabilă” este destinată proiectelor de cercetare pentru tineri.
„Pentru tinerii care vor să facă cercetare este foarte important să aibă proiecte şi suntem singura Academie care finanţează astfel de proiecte pentru cei sub 40 de ani, din resursele noastre. Noi îi ajutăm să îşi ducă proiectele la bun sfârşit, să scrie articole cotate, să apară în baze de date internaţionale. Cei care lucrăm în mediul academic ştim cât de important este acest lucru pentru formarea carierei”, a spus Doina Banciu.
Bugetul MApN aprobat, dar cu scandal. „Ministrul a făcut armata sau nu?”
ACTUALIZARE 13:00 De votul comisiilor de buget, finanțe a trecut și propunerea privind bugetul Ministerului Apărării în acest an. Dezbaterile nu au fost lipsit însă de scandal.
Senatorul PACE Ninel Peia a dat buzna în sală și l-a acuzat pe ministrul Apărării că nu știe nici măcar să tragă cu arma. „A făcut armata sau nu”, a fost replica acestuia.
„Văd că e puțin zgomot rusesc aici”, i-a răspuns Radu Miruță. Contrele au continuat apoi între PNL și PSD, după ce social-democrații au propus ajutoare one-off și pentru pensionarii militari. „Puțin bun simț nu v-ar strica. Vreți să aruncați în aer bugetul împreună cu AUR”, a transmis un lider liberal.
Propunerea PSD a trecut cu voturile Opoziției. AUR anunțase deja că susține măsura.
Bugetul ÎCCJ, aprobat
Comisiile parlamentare reunite de buget-finanţe au aprobat, marţi, bugetul Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie pe 2026.
Manuela Cazacu, managerul economic al instituţiei, a precizat că sumele prevăzute în limita aprobată nu acoperă necesarul Înaltei Curţi.
„ÎCCJ nu a depus amendamente la proiectul de buget pentru 2026. Sumele prevăzute în limita aprobată nu acoperă necesarul Înaltei Curţi, dar pentru aceste sume vom face demersurile necesare la rectificarea bugetară”, a transmis aceasta, potrivit Agerpres.
Ea a menţionat că este vorba de drepturile câştigate prin hotărâri judecătoreşti. În prezent, Înalta Curte nu a plătit drepturile aferente pentru 2024 şi 2025 şi se mai adaugă o sumă destinată executărilor silite.
„Înalta Curte gestionează chetuielile de personal începând cu anul 2023 pentru 57 de instanţe, unde îşi desfăşoară activitatea 15.800 de salariaţi şi e normal ca suma să fie mare”, a adăugat aceasta.
Deputatul PSD Adrian Câciu a atras atenţia că judecătorii s-au dat pe ei în judecată pentru salarii mai mari şi a întrebat retoric de ce nu s-a putut face o economie.
Potrivit proiectului Guvernului, bugetul ÎCCJ este de 5.020.937.000 lei – credite de angajament, în creştere cu 49,95% faţă de anul trecut şi 4.994.437.000 lei – credite bugetare, în creştere cu 49,16%.
Cheltuieli curente sunt de 4.992.295.000 lei credite de angajament şi 4.992.295.000 lei credite bugetare, ambele în creştere cu 47,55% faţă de 2025.
Cheltuielile de personal sunt de 4.942.093.000 lei credite de angajament şi 4.942.093.000 lei credite bugetare, ambele în creştere cu 47,94% faţă de anul trecut.
Bugetul CCR, aprobat
Bugetul Curţii Constituţionale a României (CCR) a fost aprobat marţi în Comisiile parlamentare reunite de buget-finanţe, cu 33 de voturi „pentru”, 11 „împotrivă” şi două abţineri.
Bugetul CCR reprezintă 44.350.000 de lei credite de angajament şi 44.350.000 lei – credite bugetare, ambele în creştere cu 4,47% faţă de 2025.
În ceea ce priveşte cheltuielile cu personalul, creditele de angajament şi creditele bugetare sunt de câte 37.708.000 de lei, cu o creştere de 8,06%.
Judecătorul CCR Mihai Busuioc a apreciat că acesta este „un buget sănătos”, în care s-a „ţinut cont de condiţiile economice ale României”.
„Avem o scădere de 13% la bunuri şi servicii, de aproximativ 35% la cheltuieli de capital. Există o creştere la cheltuieli de personal, care se datorează faptului că în cursul anului trecut am angajat 15 magistraţi asistenţi şi patru grefieri, având în vedere numărul mare de dosare”, a precizat Busuioc.
El a menţionat că în 2023 CCR a avut 3.600 de dosare, în 2024 – 4.100, în 2025 – 5.311, iar în primul trimestru al acestui an – 1.224 de dosare.
Din acest motiv, a spus Busuioc, există întârzieri de trei-patru ani. „Eu am 2.872 de dosare alocate ca judecător”, a adăugat Busuioc.
Senatorul Silviu Petrea, liderul Grupului parlamentar PACE – Întâi România, a propus un amendament privind diminuarea cu 270.000 de lei a bugetului CCR, pentru persoane cu handicap neîncadrate.
„Aş vrea să scoatem aceste sume aferente persoanelor cu handicap neîncadrate şi să le forţăm până la urmă mâna celor de la CCR să-şi angajeze 10 sau 11 persoane cu dizabilităţi, pentru că aşa este normal”, a susţinut parlamentarul. Amendamentul a fost respins.
Bugetul Consiliului Legislativ, aprobat
Comisiile parlamentare reunite de buget-finanţe au aprobat, marţi, bugetul Consiliului Legislativ, cu 36 voturi „pentru” şi 10 „împotrivă”.
Secretarul general al instituţiei, Ionuţ Mazâlu, a declarat că proiectul de buget se încadrează în limitele aprobate de Guvern.
„Există o uşoară diminuare faţă de execuţia din anul precedent, având în vedere contextul actual. Astfel, printr-o gestionare eficientă şi prudentă a resurselor bugetare alocate, activitatea Consiliului Legislativ sperăm să nu fie perturbată”, a spus el.
Deputatul Claudiu Năsui (USR) a atras atenţia asupra faptului că, în ciuda planurilor de digitalizare, costul mediu al unui aviz creşte de la 11.500 de lei la 13.300 de lei.
Deputatul Drăgoescu Cezar-Mihail (USR) a remarcat că în proiectul actual cheltuieile cu bunuri şi servicii cresc cu 15%, ajungând la aproximativ 800.000 de lei.
Deputata Bruynseels Ramona-Ioana (AUR) a evidenţiat faptul că există o creştere de peste 200% la subcapitolul „alte active fixe”, în timp ce componenta de echipamente scade semnificativ.
Ionuţ Mazâlu a replicat că în urmă cu doi ani au început demersurile pentru digitalizarea activităţii instituţiei. Printre acestea se numără un program integrat de avizare a proiectelor de acte normative, în baza căruia pe site-ul instituţiei pot fi urmărite avizele elaborate.
El a explicat de asemenea că majorarea cheltuielilor cu bunuri şi servicii sunt generate de creşterea preţurilor (pentru utilităţi, cheltuieli de natură funcţională precum hârtie şi toner).
Reprezentanţii instituţiei au explicat că subcapitolul „alte active fixe” include înnoirea licenţelor. În ce priveşte echipamentele, anul acesta urmează să fie înlocuite unele laptopuri sau computere vechi.
Proiectul de buget al instituţiei pentru 2026 prevede cheltuieli 14.869.000 lei la credite angajament şi 14.869.000 lei la credite bugetare, ambele în creştere cu 0,75% faţă de 2025.
Cheltuielile curente sunt de 14.768.000 lei credite angajament şi 14.768.000 lei credite bugetare, ambele în creştere cu 0,85% faţă de 2025.
Cheltuielile de personal sunt de 13.823.000 lei, la fel ca anul trecut.
Bugetul CNSAS, aprobat
Comisiile parlamentare reunite de buget, finanţe au aprobat, marţi, bugetul Consiliului Naţional pentru Studierea Arhivelor Securităţii pe 2026, cu 34 de voturi „pentru” şi 13 „împotrivă”.
Preşedintele CNSAS, Constantin Buchet, a precizat că bugetul prefigurat pentru acest an este unul „de tranziţie”, având în vedere obiectivele, cu accent pe preluarea de către România a preşedinţiei în exerciţiu a Reţelei europene a comisiilor şi autorităţilor care se ocupă cu cercetarea şi studiul poliţiilor politice comuniste.
El a menţionat că în 2026 va fi înjumătăţit timpul mediu de răspuns la petiţiile cetăţenilor de la 20 de zile la 10 zile, printr-o mai bună folosire a resurselor umane. De asemenea, se utilizează şi instrumente electronice preluate de la deţinătorii de arhive, precum sistemul Centrului de informatică şi documentare.
„Încercăm şi proiecte de digitalizare prin ADR, în parteneriat cu instituţii ale statului în ideea unui serviciu public digital”, a adăugat Buchet.
Potrivit proiectului Guvernului, bugetul CNSAS este de 27.846.000 lei credite angajament şi 27.846.000 lei credite bugetare, ambele în descreştere cu 2% faţă de 2025.
Cheltuielile curente sunt de 27.546.000 lei credite angajament şi 27.546.000 lei credite bugetare, ambele în descreştere cu 1,79% faţă de anul trecut.
Cheltuielile de personal sunt de 26.000.000 lei credite angajament şi 26.000.000 lei credite bugetare, ambele în descreştere cu 3,25% faţă de 2025.
Bugetul Avocatului Poporului, aprobat
Comisiile reunite de buget-finanţe ale Parlamentului au acordat, marţi, raport favorabil proiectul bugetului de stat pe 2026 pentru Avocatul Poporului.
Proiectul Guvernului propune pentru Avocatul Poporului un buget de 24.249.000 lei, atât la creditele bugetare, cât şi la creditele de angajament, în scădere cu 2,88% faţă de anul trecut.
Cheltuielile curente sunt de 24.149.000 lei, pentru ambele tipuri de credite, în descreştere cu 4,08% faţă de 2025.
Cheltuielile de personal sunt de 19.300.000 lei în descreştere cu 5,96% faţă de 2025.
Directorul coordonator al Avocatului Poporului, Luminiţa Clain, a precizat că nu a făcut amendamente pentru acest buget, dar la rectificare speră să primească 10% în plus, „pentru a putea supravieţui până la sfârşitul anului”.
Potrivit acesteia, cheltuielile cu chiria pentru spaţiul de 2.000 mp din Strada George Vraca nr. 8 reprezintă 75% din costuri, deşi s-au făcut lunar demersuri, fără succes, pentru obţinerea unui alt sediu. Ea a menţionat că, în conformitate cu legea de funcţionare, instituţiile statului ar trebui să pună la dispoziţie spaţii.
Bugetul CNA, aprobat
Bugetul Consiliului Naţional al Audiovizualului (CNA) a fost aprobat marţi în Comisiile parlamentare reunite de buget-finanţe, cu 35 de voturi „pentru” şi 13 „împotrivă”.
Bugetul CNA este de 118.796.000 lei credite angajament, în creştere cu 463,47% şi 47.772.000 lei credite bugetare, în creştere cu 126,59% faţă de 2025.
Cheltuielile curente sunt de 118.496.000 lei credite angajament, în creştere cu 582,58% şi 47.472.000 lei credite bugetare, în creştere cu 173,46% faţă de 2025.
Cheltuielile de personal sunt de 14.700.000 lei credite angajament şi 14.700.000 lei credite bugetare, ambele în descreştere cu 4,72% faţă de 2025.
Vicepreşedintele CNA, Valentin Jucan, a afirmat că un nou soft, în valoare de aproximativ 300.000 de euro, va putea ajuta instituţia în combaterea dezinformării.
„Acest soft, care cuprinde elemente de Inteligenţă Artificială, va da posibilitatea să facem investigaţii extrem de complexe în zona de online. Aceste investigaţii complexe arată dacă avem de-a face cu campanii care au un comportament neautentic sau unele care folosesc elemente care ţin de instigare la ură sau la violenţă. Acest soft va face ca CNA să poată să investigheze şi să urce foarte mult cifra de supraveghere”, a spus el.
În lipsa acestui soft, a adăugat Jucan, eficienţa în combaterea dezinformării era scăzută.
„Dintr-un ocean de dezinformare sau dintr-un ocean de content în zona de online, noi puteam să acţionăm link cu link, un fel de linguriţă în ocean”, a susţinut vicepreşedintele CNA.
Cu ajutorul tehnologiei, a subliniat el, dezinformarea poate fi demonstrată şi combătută „sistemic”.
„Resursele umane pe care le avem, dacă primesc softul pe care îl dorim, vom putea să vedem ce se întâmplă în zona de media tradiţionale şi în zona online într-o formă coordonată şi vom putea să vedem modul în care războiul informaţional şi, practic, războiul cognitiv îndreptat împotriva românilor se manifestă în zona online. Vom putea să vedem sistemic acest lucru şi deciziile noastre nu vor avea exclusiv un caracter care să ţină de relaţia cu platformele. Vom putea să venim cu campanii de combatere a dezinformării şi să le îndreptăm şi să le targetăm exact în zonele din online care sunt vulnerabile”, a explicat Jucan.
Editor : B.P.