Întârzierile tancurilor petroliere, infrastructura energetică avariată și amenințările din Strâmtoarea Hormuz ar putea menține prețurile benzinei la un nivel ridicat, chiar și după ce conflictul militar din zona Iranului se va termina, scrie Politico.
Președintele Donald Trump poate promite o încheiere rapidă a războiului său cu Iranul, dar consecințele politice vor persista mult timp după încetarea luptelor.
Oficialii administrației Trump minimalizează creșterea prețurilor la petrol și benzină rezultată din întreruperea transporturilor de țiței prin Strâmtoarea Hormuz, o cale navigabilă importantă.
„Creșterea recentă a prețurilor petrolului și gazelor este temporară, iar această operațiune va duce la scăderea prețurilor gazelor pe termen lung”, a declarat marți reporterilor Karoline Leavitt, secretarul de presă al Casei Albe, referindu-se la atacurile asupra Iranului. Secretarul pentru energie Chris Wright a declarat luni că perturbările prețurilor vor dura „săptămâni, nu luni”, întrucât traficul de tancuri petroliere continuă să fie blocat în strâmtoare.
Însă analiștii spun că perturbarea este deja reflectată în prețurile petrolului și gazelor, amenințând să prelungească prețurile ridicate ale benzinei până la alegerile de la jumătatea mandatului.
Iată cinci motive pentru care prețurile ridicate ale petrolului ar putea persista:
Piețele energetice sunt deja date peste cap, au nevoie de timp să se redreseze
Războiul cu Iranul a perturbat deja piețele energetice din regiunea Golfului atât de semnificativ încât o recuperare rapidă nu mai este posibilă, a declarat Anas Alhajji, expert în piețele energetice globale. Acumularea de petroliere pe ambele părți ale Strâmtorii Hormuz, care a fost efectiv închisă timp de mai mult de o săptămână, va dura cel puțin două săptămâni pentru a fi eliminată. Apoi, va fi necesară reluarea producției de petrol și gaze într-un număr tot mai mare de țări din Orientul Mijlociu care au fost închise, inclusiv Qatar, Bahrain, Irak și Arabia Saudită. Unele dintre pagubele provocate de atacurile iraniene, cum ar fi cele asupra instalațiilor de gaze naturale din Qatar, nu pot fi reparate cu ușurință, a spus el.
„Sfârșitul războiului nu înseamnă sfârșitul crizei”, a spus Alhajji. „Avem țări care au oprit literalmente producția deoarece depozitele lor sunt pline. Pentru a readuce petrolul la nivelul de dinaintea crizei este nevoie de timp. În special pentru [gazul natural lichefiat], este nevoie de foarte mult timp.”
Citește și
Trump încheie războiul. Dar iranienii?
Trump poate că a început războiul, dar nu are puterea de a-l încheia unilateral. Iranienii nu au declarat public că vor accepta rapid să înceteze atacurile. În ultima săptămână, aceștia au vizat din ce în ce mai mult infrastructura energetică a regiunii, ceea ce ar putea provoca o creștere majoră a prețurilor petrolului și o perioadă mai lungă de incertitudine dacă vor persista.
Ca răspuns la comentariile lui Trump, purtătorul de cuvânt al Gărzii Revoluționare, Ali Mohammad Naini, a declarat marți pentru mass-media de stat iraniană că „Iranul va decide când se va termina războiul”.
Oficialii iranieni sunt perfect conștienți de presiunea politică cu care se confruntă Trump în țara sa, atâta timp cât prețurile la benzină rămân ridicate. Ministrul de externe al Iranului, Seyed Abbas Araghchi, a declarat că creșterea prețurilor globale la petrol arată că regimul nu va capitula dacă SUA și Israelul vor continua să vizeze infrastructura petrolieră.
„La 9 zile de la începerea operațiunii Epic Mistake, prețurile la petrol s-au dublat, în timp ce toate mărfurile au crescut vertiginos”, a scris el pe X. „Știm că SUA complotează împotriva instalațiilor noastre petroliere și nucleare în speranța de a limita șocul inflaționist uriaș. Iranul este pe deplin pregătit. Și noi, la rândul nostru, avem multe surprize în rezervă.”
Citește și
Situația s-ar putea agrava
Marți, au apărut dovezi că Iranul a început să amplaseze mine în Strâmtoarea Hormuz, o escaladare semnificativă care ar putea complica foarte mult eforturile de reluare a 20% din transporturile zilnice de energie la nivel mondial care traversează regiunea, a raportat CBS News.
Posibila minare a strâmtorii, împreună cu toate daunele aduse infrastructurii și producției blocate, înseamnă că ar putea dura mult timp până când piețele energetice vor reveni la normal, a spus Rory Johnston, un analist petrolier care scrie buletinul informativ „Commodity Context”.
„Această criză va continua să se agraveze până când traficul normal prin strâmtoare va fi reluat și, în acest stadiu, chiar dacă conflictul s-ar încheia astăzi și tancurile ar reveni la 100% din fluxul Ormuz, ar fi nevoie de luni de zile pentru a reveni la ceva asemănător normalității”, a scris el pe X.
Cu cât strâmtoarea rămâne închisă mai mult timp, cu atât este mai mare șansa ca lumea să se îndrepte către o „recesiune profundă”, a declarat Greg Priddy, expert în perturbarea pieței energiei, care a lucrat la Administrația Informațiilor Energetice din SUA în timpul administrației George W. Bush. El a afirmat că ar fi nevoie de mai mult de o lună pentru a reveni la normal dacă războiul s-ar opri astăzi, dar că nu va exista „trafic normal de petroliere atâta timp cât Iranul are arme cu care să le atace”.
Priddy, care este acum membru senior al Centrului conservator pentru Interesul Național, a spus că menținerea volumului actual în afara pieței pentru încă șapte săptămâni ar provoca o contracție economică globală majoră atât de severă încât ar crea „probabil cea mai gravă recesiune pe care a văzut-o cineva din anii 1930”.
Nu este vorba doar de mine
Atacurile asupra infrastructurii energetice din Iran și, potențial, din partea altor grupuri se extind pe zi ce trece și au potențialul de a crea daune durabile.
Miercuri, Iranul a atacat și a distrus o importantă instalație de stocare a petrolului în Oman. Trei nave au fost lovite miercuri în apropierea Strâmtorii Ormuz, inclusiv un vas container sub pavilion thailandez, pentru care guvernul iranian și-a asumat responsabilitatea atacului, deoarece „insista ilegal să treacă prin Strâmtoarea Ormuz”.
Miercuri, Trump a declarat reporterilor că petrolierele ar trebui să înceapă să tranziteze strâmtoarea îngustă, în ciuda riscurilor.
„Cred că ar trebui să folosească strâmtoarea”, a spus Trump. „Uitați, le-am distrus aproape toate navele miniere într-o singură noapte.”
Senatorii democrați care au participat marți la o ședință secretă privind războiul au declarat că administrația nu are în plan redeschiderea strâmtorii.
„În acest moment, nu știu cum să o redeschidă în siguranță”, a scris senatorul Chris Murphy din Connecticut pe X. „Ceea ce este de neiertat, deoarece această parte a dezastrului era 100% previzibilă.”
Nu este vorba doar de Iran
Deși administrația amenință guvernul iranian cu consecințe severe dacă va ataca navele care traversează strâmtoarea, acesta nu este singurul actor ostil din regiune care poate bloca efectiv ruta maritimă.
Există mai multe grupuri disidente în regiune care nu sunt afiliate guvernului iranian, dar care sunt indignate de uciderea liderului lor și doresc răzbunare, a remarcat Alhajji, expertul în piața energiei.
Răposatul ayatollah Ali Khamenei nu era doar liderul Iranului, ci și al musulmanilor șiiți în general, și avea susținători în toată regiunea, inclusiv în Yemen, Arabia Saudită, Irak, Kuweit, Pakistan, Afganistan și altele, a remarcat el.
Acest lucru a creat o rețea mai largă de grupuri care sunt dispuse să atace interesele petroliere din regiune, a spus el, și există dovezi că acestea ar putea deja să pregătească atacuri. Dronele ieftine ar putea fi folosite pentru a avaria petroliere în valoare de milioane de dolari.
„Sunt furioși pentru că liderul lor a fost ucis”, a spus Alhajji. „Tehnologia din ultimii 15 ani a avansat atât de mult încât este foarte posibil să se provoace pagube de milioane de dolari cu 500 de dolari.”
Editor : Sebastian Eduard