Pentru prima dată în ultimul deceniu, celebrul program Rabla nu mai este o certitudine pe agenda Guvernului. Ministrul Mediului, Diana Buzoianu, a aruncat bomba: lansarea programului în 2026 depinde exclusiv de o negociere dură cu Ministerul Finanțelor și de „resturile” bugetare rămase după acoperirea proiectelor prioritare din PNRR.
Într-un an marcat de prima pierdere istorică a Honda și de tăierile masive de personal de la Dacia și Porsche, industria auto românească privește cu îngrijorare spre AFM (Administrația Fondului pentru Mediu).
1. Bugetul AFM sub asediu: Pragul de 2 miliarde de lei
Ministrul Buzoianu a explicat că viitorul programului Rabla (atât cel Clasic, cât și Plus) este condiționat de obținerea unui buget care să depășească pragul critic de 2 miliarde de lei. Totuși, această sumă nu este garantată, deoarece Ministerul Finanțelor pune presiune pentru atingerea țintei de deficit bugetar, o misiune aproape imposibilă în actualul context de criză.
„Vom vedea care este limita maximală care poate fi suportată fără a periclita ținta de deficit. Dacă vor fi bani suplimentari față de priorități, vom împărți restul pentru alte proiecte [precum Rabla]”, a declarat Diana Buzoianu.
2. Lista de priorități: PNRR și Apa-Canal înaintea mașinilor
Declarațiile ministrului sunt clare: mașinile noi nu mai sunt prioritatea zero a României în 2026. Ordinea de alocare a banilor va fi următoarea:
- Finalizarea proiectelor PNRR: Cele 500 de proiecte de infrastructură începute și mutate la AFM trebuie terminate până la finalul anului.
- Sistemele de Apă și Canalizare: România riscă sancțiuni uriașe (procedura de infringement) din partea UE dacă nu rezolvă lipsa utilităților în comunitățile rurale.
- Programele de mediu (Rabla): Doar dacă „rămân bani” după primele două puncte.
Analiză Autoreport.ro: Ce șanse are Rabla să revină în 2026?
Dacă privim cifrele și contextul economic, șansele ca Programul Rabla să revină în formatul generos din anii trecuți sunt sub 40%. Iată de ce:
- Criza de lichiditate: Statul român este presat să taie cheltuielile neesențiale. Subvenționarea achiziției de mașini, în special a celor electrice (care deja și-au pierdut din avânt la nivel global), este văzută acum ca un lux bugetar.
- Schimbarea de paradigmă: Cu Dacia reducându-și producția și mutând modele spre Turcia, argumentul „susținerii producției naționale” prin Rabla își pierde din greutate politică.
- Efectul Trump / SUA: Retragerea subvențiilor EV din Statele Unite a creat un precedent global. Dacă marile puteri renunță la ajutoarele de stat pentru mașini electrice, România ar putea folosi acest argument pentru a suspenda Rabla Plus fără a atrage mânia Comisiei Europene.
Scenariul probabil: Un „Rabla de criză”
Cel mai probabil, dacă programul va fi lansat, acesta va fi mult mai restictiv:
- Vouchere mai mici: Reducerea valorii tichetului pentru a acoperi mai mulți beneficiari cu bani mai puțini.
- Focus pe vehicule comerciale: Prioritizarea transportatorilor (pentru a compensa scumpirea motorinei la 10 lei) în detrimentul persoanelor fizice.
Concluzie: Programul Rabla 2026 este, în acest moment, un „proiect de rezervă”. Dacă negocierile din Parlament de săptămâna viitoare nu aduc un surplus bugetar neașteptat, industria auto din România ar putea fi nevoită să supraviețuiască fără subvenții pentru prima dată în ultimii 20 de ani.