Comisia de experţi trimisă de Ministerul Culturii pentru a verifica starea patrimoniului de la Muzeul Naţional „George Enescu” a constatat că parametrii microclimatici înregistraţi se situau în limite corespunzătoare. Anumite pagini din Simfonia a III-a, clasate la categoria Tezaur, nu prezintă modificări sau deteriorări vizibile faţă de starea cunoscută anterior, au concluzionat specialiştii. De asemenea, Comisia a mai constatat că „au fost adoptate măsuri adecvate de ambalare şi organizare a bunurilor în interiorul spaţiilor de depozitare”, se arată în Raportul preliminar prezentat vineri la Ministerul Culturii. Potrivit oficialilor, „examinarea completă a pieselor reprezintă un proces complex, de durată şi de mare responsabilitate”.
Comisia de experţi a fost formată din: dr. Emanuel Petac, şef al Cabinetului Numismatic al Bibliotecii Academiei Române – preşedinte, membrii Andrea Bernath, specialist în conservarea şi restaurarea bunurilor culturale, Nicoleta Rahme, director Direcţia Colecţii şi Servicii de Bibliotecă BNaR, dr. Laura Troşan, restaurator expert acreditat, Anca Ioana Andreescu, şef Serviciu Colecţii Speciale din Biblioteca Naţională a României.
Comisia a procedat la o examinare vizuală preliminară a unor artefacte reprezentative, inclusiv a unor piese de mare valoare patrimonială, scrie News.ro. În urma acestei verificări nu au fost observate deteriorări evidente survenite ulterior anului 2021. Au fost solicitate inclusiv manuscrisele menţionate în presă, respectiv anumite pagini din Simfonia a III-a, clasate la categoria Tezaur, a patrimoniului cultural naţional mobil. În urma examinării vizuale nu au fost constatate modificări sau deteriorări vizibile faţă de starea cunoscută anterior.
Această constatare are însă caracter strict preliminar, întrucât nu poate substitui o evaluare sistematică şi detaliată a întregului fond patrimonial; este unul dintre motivele pentru care mandatul comisiei a fost prelungit pe o durată nedeterminată.
În raportul preliminar, comisia apreciază că menţinerea actualei soluţii de depozitare nu poate reprezenta o opţiune sustenabilă pe termen mediu şi lung şi consideră necesară identificarea, într-un termen rezonabil, a unei soluţii conforme standardelor de conservare aplicabile patrimoniului cultural mobil, care să elimine vulnerabilităţile identificate şi să asigure condiţiile adecvate pentru administrarea, protejarea şi valorificarea bunurilor culturale aflate în responsabilitatea Muzeului Naţional „George Enescu”.
Evaluarea condiţiilor tehnice şi a parametrilor microclimatici ai spaţiilor de depozitare
Containerele utilizate pentru depozitarea bunurilor culturale sunt în număr de şase şi au fost dotate cu echipamente destinate menţinerii unui microclimat adecvat, respectiv termohigrografe şi aparate de aer condiţionat, prin intermediul cărora se urmăreşte controlul temperaturii şi al umidităţii relative. În practică, această soluţie prezintă însă anumite limite. Au fost semnalate riscuri asociate variaţiilor de temperatură în sezonul rece, inclusiv posibilitatea îngheţului, precum şi alte vulnerabilităţi potenţiale, cum ar fi scurgerile de lichide sau dificultatea menţinerii unor parametri stabili pe termen lung într-un spaţiu de tip container. Totodată, trebuie avut în vedere că această soluţie a fost concepută pentru o perioadă limitată, iar prelungirea utilizării containerelor transformă o măsură de urgenţă într-o soluţie de durată, fără ca aceasta să ofere garanţiile unui spaţiu de depozitare specializat. Containerele sunt dotate cu senzori de mişcare în interior, sisteme de alarmă la uşi şi camere video de supraveghere exterioare.
La momentul vizitei, Comisia a constatat că parametrii microclimatici înregistraţi se situau în limite corespunzătoare. Au fost puse la dispoziţie şi înregistrările aferente ultimului an, acestea urmând să fie analizate ulterior, întrucât timpul alocat vizitei nu a permis o examinare detaliată a acestora. În aceste condiţii, utilizarea containerelor poate fi considerată cel mult o soluţie tranzitorie, care necesită identificarea unei alternative adecvate într-un interval rezonabil de timp.
Constatări preliminare privind starea de conservare a unor bunuri culturale reprezentative
Comisia a procedat la o examinare vizuală preliminară a unor artefacte reprezentative, inclusiv a unor piese de mare valoare patrimonială. În urma acestei verificări nu au fost observate deteriorări evidente survenite ulterior anului 2021. Au fost solicitate inclusiv manuscrisele menţionate în presă, respectiv anumite pagini din Simfonia a III-a, clasate la categoria Tezaur a patrimoniului cultural naţional mobil. În urma examinării vizuale nu au fost constatate modificări sau deteriorări vizibile faţă de starea cunoscută anterior. Această constatare are însă caracter strict preliminar, întrucât nu poate substitui o evaluare sistematică şi detaliată a întregului fond patrimonial.
Organizarea şi ambalarea bunurilor culturale în spaţiile de depozitare
Bunurile culturale sunt depozitate, în cea mai mare parte, pe rafturi metalice, în cutii cu pH neutru. Manuscrisele sunt păstrate în folii de plastic profesionale, iar piesele depozitate la nivelul solului sunt, la rândul lor, ambalate corespunzător. Din acest punct de vedere, Comisia constată că au fost adoptate măsuri adecvate de ambalare şi organizare a bunurilor în interiorul spaţiilor de depozitare. Aceste măsuri nu pot însă compensa limitările structurale ale soluţiei de depozitare utilizate, determinate de natura spaţiilor în care patrimoniul este păstrat în prezent.
Vulnerabilităţi şi riscuri identificate privind securitatea şi protecţia bunurilor
Situaţia actuală implică o serie de riscuri fizice asociate amplasamentului containerelor, generate de proximitatea unor copaci, a unor clădiri exterioare muzeului şi a străzii. Există inclusiv posibilitatea aruncării unor obiecte peste gard, direct asupra containerelor, fie din exteriorul incintei, fie din clădirile învecinate. La acestea se adaugă riscurile asociate poluării, infiltraţiilor de apă sau pătrunderii insectelor. În plus, din verificările realizate până în prezent nu rezultă existenţa unui spaţiu dedicat consultării documentelor şi nici identificarea unor proceduri clare privind accesul în containere şi evidenţa acestuia, inclusiv prin intermediul unui registru. În aceste condiţii, problema nu priveşte doar protecţia fizică a bunurilor, ci şi cadrul procedural necesar unei administrări riguroase şi controlate a patrimoniului.
Ansamblul acestor factori evidenţiază existenţa unor vulnerabilităţi care, chiar dacă nu au generat până în prezent deteriorări constatabile, justifică adoptarea unor măsuri de reducere a riscurilor.
Comisia a apreciat că menţinerea actualei soluţii de depozitare nu poate reprezenta o opţiune sustenabilă pe termen mediu şi lung şi consideră necesară identificarea, într-un termen rezonabil, a unei soluţii conforme standardelor de conservare aplicabile patrimoniului cultural mobil, care să elimine vulnerabilităţile identificate şi să asigure condiţiile adecvate pentru administrarea, protejarea şi valorificarea bunurilor culturale aflate în responsabilitatea Muzeului Naţional „George Enescu”.
Editor : A.P.