Până la ce vârstă pot beneficia copiii de pensie de urmaș. Cum se calculează suma primită lunar

Pensia de urmaș este una dintre principalele forme de sprijin financiar acordate copiilor care și-au pierdut unul dintre părinți. Acordarea acestui venit depinde însă de vârsta beneficiarilor și, în anumite cazuri, de statutul educațional al acestora. Totodată, suma primită lunar nu este fixă, ci se calculează ca procent din pensia pe care o primea sau ar fi putut să o primească părintele decedat, în funcție de numărul copiilor care primesc această prestație.

Reglementările privind pensia de urmaș fac parte din sistemul public de pensii și urmăresc să ofere un nivel minim de protecție socială copiilor rămași fără unul dintre susținătorii familiei.

Cine primește pensia de urmaș

Pensia de urmaș se acordă copiilor şi soţului supravieţuitor, în cazul decesului pensionarului sau a persoanei care îndeplinea condiţiile pentru obţinerea unei pensii. În această situație, copiii au dreptul la pensia de urmaș:

• până la vârsta de 16 ani;
• până la împlinirea vârstei de 26 de ani (fără a depăşi această vârstă) dacă îşi continuă studiile într-o formă de învăţământ organizată potrivit legii, până la terminarea acestora (liceu, facultate etc);
• pe toată durata invalidităţii de orice grad, dacă invaliditatea, dovedită prin decizie medicală asupra capacităţii de muncă, emisă de medicul expert al asigurărilor sociale, s-a ivit în perioada în care se aflau în una dintre situaţiile de mai sus (respectiv dacă aceasta a apărut înainte de 16 ani sau în perioada studiilor (până la 26 ani).

La împlinirea vârstei de 16 ani, copiii trebuie să prezinte adeverința școlară.

În termen de 10 zile de la data începerii fiecărui an şcolar/universitar, copiii trebuie să depună la casa de pensii adeverință din care să rezulte că urmează cursurile anului școlar în curs. Dacă studentul termină studiile sau renunță la ele înainte de 26 de ani, dreptul la pensia de urmaș încetează. 

Se poate cumula pensia de urmaș cu venituri de natură salarială?

Beneficiarii unei pensii de urmaș, pot cumula pensia cu venituri provenite din situații pentru care asigurarea este obligatorie, indiferent de nivelul acestora. Copiii şi soţul supravieţuitor care au dreptul la o pensie proprie şi îndeplinesc condiţiile prevăzute de lege pentru obţinerea pensiei de urmaş după susţinătorul decedat, pot opta pentru cea mai avantajoasă dintre acestea, plata drepturilor pentru care au optat efectuându-se cu luna următoare solicitării.

Cum se stabilește suma lunară

Pensia de urmaș se calculează ca procent din suma pe care o primea sau ar fi primit-o persoana decedată, iar procentul depinde de numărul urmașilor care au dreptul la pensie.

Cuantumul pensiei se stabileşte, în funcţie de numărul urmaşilor îndreptăţiţi, astfel:

• pentru un singur urmaș – 50% din pensia susținătorului;
• pentru 2 urmaşi – 75%;
• pentru 3 sau mai mulţi urmaşi – 100%.

Această sumă nu se dă fiecăruia integral, ci reprezintă totalul care se împarte între toți copiii.

Exemplu ipotetic: Dacă părintele decedat avea pensie de 2.000 lei atunci: un copil va primi pensie de urmaș în cuantum de 1.000 lei, 2 copii vor primi 1.500 lei (suma se împarte între ei – fiecare copil primește 750 lei), iar 3 copii vor primi 2.000 lei (suma se împarte între ei).

În situația în care unul dintre copii își pierde dreptul , atunci pensia de urmaș se recalculează pentru ceilalți copii rămași. În cazul copiilor orfani de ambii părinţi, pensia de urmaş rezultă din însumarea drepturilor de urmaş, calculate după fiecare părinte.

Când poate solicita soţul supravieţuitor pensia de urmaş

Soţul supravieţuitor poate solicita pensia de urmaş în următoarele situații:

La împlinirea vârstei standard de pensionare, pe tot timpul vieţii, dacă durata căsătoriei a fost de cel puţin 15 ani, dar de cel puţin 10 ani, situație în care cuantumul pensiei de urmaş cuvenit soţului supravieţuitor se diminuează cu 0,5% pentru fiecare lună, respectiv cu 6% pentru fiecare an de căsătorie în minus.

Pe perioada în care este încadrat în gradul I sau II de invaliditate, prin decizie medicală asupra capacităţii de muncă, emisă de medicul expert al asigurărilor sociale, dacă:

• Nu a împlinit vârsta standard de pensionare;
• Durata căsătoriei a fost de cel puţin un an;
• Dacă în această perioadă NU realizează venituri lunare în baza unui contract individual de muncă; în baza unui raport de serviciu; în funcţie electivă sau ca persoană numită în cadrul autorităţii executive, legislative ori judecătoreşti, pe durata mandatului; ca membru cooperator într-o organizaţie a cooperaţiei meşteşugăreşti, ale cărui drepturi şi obligaţii sunt asimilate, în condiţiile legii.

Ori dacă aceste venituri sunt mai mici decât salariul minim brut pe ţară garantat în plată.

În cazul în care decesul soţului susţinător s-a produs ca urmare a unui accident de muncă sau a unei boli profesionale, indiferent de durata căsătoriei, dacă nu a împlinit vârsta standard de pensionare și dacă NU realizează venituri lunare în baza unui contract individual de muncă/ în baza unui raport de serviciu/ în funcţii elective sau ca persoane numite în cadrul autorităţii executive, legislative ori judecătoreşti, pe durata mandatului, ca membru cooperator într-o organizaţie a cooperaţiei meşteşugăreşti, ale cărui drepturi şi obligaţii sunt asimilate, în condiţiile legii, cu cele ale persoanelor susmenționate. (Ori dacă aceste venituri sunt mai mici decât salariul minim brut pe ţară garantat în plată.)

Pe o perioadă de 6 luni de la data decesului susținătorului, dacă nu se regăsește în situațiile enumerate mai sus și în această perioadă NU realizează venituri lunare în baza unui contract individual de muncă/ a unui raport de serviciu/ în funcţii elective sau ca persoane numite în cadrul autorităţii executive, legislative ori judecătoreşti. (Ori dacă aceste venituri sunt mai mici decât salariul minim brut pe ţară garantat în plată.)

În situația în care are în îngrijire, la data decesului susţinătorului, unul sau mai mulţi copii în vârstă de până la 7 ani, până la data împlinirii de către ultimul copil a vârstei de 7 ani, și dacă în această perioadă NU realizează venituri lunare în baza unui contract individual de muncă, în baza unui raport de serviciu/ în funcţii elective sau ca persoane numite în cadrul autorităţii executive, legislative ori judecătoreşti, pe durata mandatului, ca membru cooperator într-o organizaţie a cooperaţiei meşteşugăreşti, ale cărui drepturi şi obligaţii sunt asimilate, în condiţiile legii, cu cele ale persoanelor susmenționate.

Editor : C.S.