Consiliul Fiscal a avizat construcția bugetară pentru 2026, dar a avertizat că echilibrul pe care mizează Guvernul este fragil și depinde de mai mulți factori de risc, interni și externi. În opinia publicată joi, instituția arată că bugetul poate fi compatibil cu un deficit cash în jur de 6,25% din PIB, însă această țintă stă sub presiunea tensiunilor geopolitice, a costurilor de finanțare, a colectării slabe și a întârzierilor din absorbția fondurilor europene.
Instituția a atras atenția că bugetul pe 2026 vine după o perioadă în care România a fost obligată să înceapă corecția unui dezechilibru bugetar sever și amintește că în 2024 deficitul a urcat la 8,7% din PIB în termeni cash și la 9,3% din PIB în metodologie ESA, cele mai ridicate niveluri din Uniunea Europeană, iar fără măsurile de corecție din 2025 situația s-ar fi deteriorat și mai mult.
Vezi documentul complet aici.
Bugetul, adoptat târziu și într-un context internațional complicat
Una dintre primele observații ale Consiliului Fiscal este că bugetul pe 2026 a fost adoptat cu întârziere, pe fondul dificultăților politice și al deciziilor sensibile privind consolidarea fiscală. În același timp, tabloul extern s-a înrăutățit exact înainte de adoptarea documentului.
Instituția avertizează că războiul început la finalul lunii februarie în Orientul Mijlociu poate modifica semnificativ datele de plecare ale bugetului, mai ales dacă va genera un nou șoc energetic.
„Cu puțin timp înainte de adoptarea în Guvern a bugetului pentru acest an, a început un război în Orientul Mijlociu, care, dacă va fi de durată, va avea consecințe severe pentru economiile europene, inclusiv cea a României, pe filiera unui nou șoc energetic; vor fi influențate creșterea economică și inflația.”
Consiliul Fiscal notează totuși că deficitul ar putea rămâne aproape de nivelul programat dacă o inflație mai ridicată decât cea anticipată va majora PIB-ul nominal suficient cât să compenseze o economie mai slabă. Chiar și așa, instituția avertizează că plauzibilitatea întregii construcții bugetare depinde de evoluția cadrului macroeconomic și de intensificarea tensiunilor globale.
Războiul din Orientul Mijlociu, risc major pentru economie
Consiliul Fiscal atrage atenția că tensiunile geopolitice din Orientul Mijlociu pot deveni unul dintre principalii factori care pot deraia scenariul macroeconomic pe care este construit bugetul.
O escaladare sau o prelungire a conflictului ar putea duce la scumpiri ale petrolului și gazelor naturale, ceea ce s-ar transmite rapid în inflație și în costurile pentru economie.
Un astfel de șoc energetic ar putea afecta atât creșterea economică, cât și veniturile bugetare, în timp ce volatilitatea de pe piețele financiare internaționale ar putea crește costurile de finanțare pentru statele cu deficite ridicate, inclusiv pentru România.
În acest context, Consiliul Fiscal avertizează că evoluțiile geopolitice rămân un risc extern major pentru stabilitatea economică și pentru traiectoria consolidării fiscale.
Ținta-cheie: deficit de 6,25% din PIB în 2026
Evaluarea centrală a Consiliului Fiscal este că bugetul pe 2026 poate fi compatibil cu un deficit cash de aproximativ 6,25% din PIB, ceea ce ar însemna o nouă etapă de ajustare după reducerea deficitului în 2025.
Instituția subliniază însă că această apreciere este făcută într-o abordare prudentă și fără a include eventuale efecte severe ale conflictului din Orientul Mijlociu ori măsuri suplimentare care ar putea apărea în acest context.
În opinia CF, corecția din 2026 este construită în principal prin majorarea veniturilor totale cu 1,3 puncte procentuale din PIB, în timp ce cheltuielile totale sunt prevăzute să scadă doar marginal, cu 0,1 puncte procentuale din PIB.
Dacă sunt eliminate componentele legate de fondurile europene, ajustarea se vede mai clar pe partea de cheltuieli, ceea ce arată că reducerea deficitului este gândită în bună măsură printr-un control strict al cheltuielilor publice.
Unul dintre mesajele puternice din document este că ajustarea bugetară nu putea fi făcută exclusiv prin reduceri de cheltuieli, așa cum s-a susținut adesea în spațiul public.
„Creșterea de taxe și impozite, deși dureroasă pentru cetățeni, a fost necesară. Numai o tăiere de cheltuieli (…) nu făcea posibilă atingerea țintei de deficit.”
Consiliul Fiscal explică și că măsurile de corecție au avut costuri sociale vizibile: salariile și pensiile au fost înghețate, iar ajustarea a fost însoțită de inflație ridicată. În acest context, instituția spune clar că este nerealist să se vorbească despre o „relansare economică” în 2026, într-un an în care consolidarea fiscală este încă în desfășurare.
Creștere economică slabă, susținută mai ales de investiții și exporturi
Consiliul Fiscal consideră realist scenariul macroeconomic folosit de Guvern, dar cu rezerve importante. Prognoza oficială indică pentru 2026 o creștere economică de numai 1%, după o economie care a încetinit deja puternic.
Instituția remarcă o schimbare de structură: motorul creșterii se mută dinspre consum către investiții și export net, însă avertizează că această tendință trebuie confirmată de datele viitoare.
În plus, eficiența investițiilor publice rămâne o problemă. Deși volumul acestora a fost foarte ridicat în 2024 și 2025, creșterea economică a rămas modestă. Cu alte cuvinte, statul investește mult, dar impactul în economie nu este încă pe măsura efortului bugetar.
„Războiul” din interior: colectarea TVA și a taxelor
Un alt punct central al opiniei este nivelul foarte redus al veniturilor fiscale din România, pe care Consiliul Fiscal îl vede drept una dintre cauzele profunde ale dezechilibrului bugetar. Instituția spune că ajustarea nu poate continua fără o îmbunătățire serioasă a colectării, în special la TVA și la impozitul pe profit.
„Creșterea veniturilor fiscale printr-o colectare mult mai bună (…) este un război intern pe care România trebuie să îl câștige; aici se va testa și voința politică, capacitatea de a învinge grupuri de interese potrivnice.”
Consiliul Fiscal merge chiar mai departe și spune că nivelul scăzut al veniturilor fiscale și bugetare este o problemă de securitate națională, având în vedere presiunile din ce în ce mai mari asupra bugetului public.
Datoria publică a trecut de 60% din PIB
Instituția atrage atenția că miza reală a consolidării fiscale nu este doar respectarea unei ținte anuale, ci stabilizarea datoriei publice. România a depășit deja pragul de 60% din PIB, iar costurile de finanțare rămân ridicate pentru profilul economiei românești.
Scenariul de risc prezentat de Consiliul Fiscal este dur: dacă ajustarea s-ar opri după 2026 și deficitul ar rămâne ridicat, datoria publică ar putea urca spre 80% din PIB până în 2034, o evoluție pe care piețele ar penaliza-o.
În schimb, dacă traiectoria de consolidare continuă, datoria ar putea atinge un vârf de aproximativ 63% în 2027-2028, pentru ca apoi să intre pe o pantă descendentă și să coboare sub 60% din PIB în 2030.
Consiliul Fiscal atrage atenția că dezechilibrele bugetare actuale fac imposibilă, deocamdată, aderarea României la zona euro. Instituția subliniază că intrarea în zona monedei unice presupune deficite bugetare reduse, sub 3% din PIB, și o inflație stabilă pe termen lung.
„Aderarea la Zona Euro nu poate avea loc atât timp cât nu avem deficite bugetare mici și inflație joasă în mod sustenabil”, arată instituția, subliniind că problemele actuale țin mai degrabă de politica fiscală decât de statutul de stat non-euro.
Cheltuielile sociale și apărarea complică ecuația 2027-2029
Pentru perioada 2027-2029, Consiliul Fiscal vede un risc suplimentar: reducerea deficitului este proiectată mai ales prin comprimarea cheltuielilor, în timp ce veniturile fiscale ar urma să crească doar modest.
Instituția avertizează că această strategie ridică semne de întrebare, mai ales în condițiile în care există presiuni mari pe cheltuielile cu personalul, asistența socială, dobânzile și apărarea.
Un risc structural distinct este dinamica cheltuielilor sociale. Consiliul Fiscal spune că atenuarea acestui risc cere măsuri de fond, inclusiv creșterea participării la piața muncii, corelarea graduală a vârstei de pensionare cu speranța de viață și eliminarea excepțiilor de la vârsta standard de pensionare.
Documentul avertizează și asupra unei probleme care poate afecta direct atât investițiile, cât și deficitul: absorbția fondurilor europene și, în special, calendarul foarte strâns pentru PNRR.
Totodată, documentul arată clar că există incertitudini serioase privind realizarea integrală a proiectelor, iar neabsorbția banilor europeni ar lovi dublu: ar priva economia de investiții și ar putea genera o creștere neprevăzută a deficitului.
„Nivelul scăzut al realizărilor pe o perioadă de aproape cinci ani în raport cu termenul de finalizare a tuturor jaloanelor și țintelor aferente PNRR, respectiv august 2026, face extrem de dificilă recuperarea întârzierilor în doar 6 luni.”
În ceea ce privește fondurile europene din cadrul financiar multianual 2021-2027, rata de absorbție efectivă era la finalul lunii noiembrie 2025 de doar 15,2% pentru Programele Naționale și de 13,4% pentru totalul Programelor Naționale și Regionale, semn că întârzierile sunt consistente.
Pe scurt, Consiliul Fiscal nu spune că bugetul pe 2026 este nerealist, ci că este vulnerabil. Ținta de deficit de 6,25% din PIB poate fi atinsă, însă numai într-un scenariu în care economia nu este lovită mai puternic de șocuri externe, cheltuielile sunt ținute strict sub control, iar statul reușește să colecteze mai bine taxele și să absoarbă fondurile europene.
Mesajul de fond al documentului este că 2026 nu este anul unei reveniri confortabile, ci al unei echilibrări dificile. Iar dincolo de cifrele din buget, adevărata probă va fi dacă România reușește să continue consolidarea fiscală fără să piardă investiții, finanțare și credibilitate.
Editor : Andreea Dobra