Şeful guvernului eston, Kristen Michal, a declarat luni că este dispus să discute ideea preşedintelui Emmanuel Macron privind extinderea umbrelei nucleare franceză pentru a acoperi şi alte ţări, printre care s-ar putea număra şi Estonia, relatează EFE, potrivit Agerpres.
„Dacă este posibil ca umbrela nucleară franceză să fie extinsă în Europa”, responsabilii din domeniul apărării „vor fi încurajaţi să menţină această comunicare şi, dacă va apărea ocazia, cu siguranţă vom discuta despre asta”, a declarat Michal după o reuniune a Consiliului Naţional de Apărare al Estoniei.
„Umbrela nucleară a NATO există aici, nu a dispărut. Există o dezbatere cu privire la posibilitatea extinderii capacităţilor nucleare franceze în Europa, iar dacă se va ivi o oportunitate în acest sens şi vom putea contribui în vreun fel la aceasta, cu siguranţă o vom face”, a adăugat el.
Declaraţiile premierului eston intervin la o săptămână după ce preşedintele francez a prezentat ideea unei „descurajări avansate”, care ar implica o cooperare mai strânsă între Franţa şi alte şapte ţări europene, printre care Germania şi Polonia.
Se estimează că Franţa deţine aproximativ 290 de ogive nucleare, majoritatea fiind amplasate pe cele patru submarine cu propulsie nucleară ale ţării.
Ministrul eston al Apărării, Hannu Pevkur, declarase în vară că ţara sa este dispusă să găzduiască pe teritoriul său avioane aliate cu capacitate nucleară, referindu-se atunci la planurile Marii Britanii de a achiziţiona avioane F-35A cu capacitate nucleară care ar putea staţiona în Estonia.
Până în prezent, în regiunea Mării Baltice, şefa guvernului Letoniei, Evika Silina, s-a arătat, de asemenea, favorabilă extinderii descurajării nucleare franceze propuse de Macron, în timp ce Lituania a exprimat o mai mare încredere în protecţia oferită de umbrela nucleară a NATO.
În conferinţa sa de presă de luni, prim-ministrul eston a mai afirmat că ţara baltică speră să crească cifra de afaceri a industriei naţionale de apărare de la aproximativ 730 de milioane de euro în 2025 la 2 miliarde de euro în 2030.
Întrebat despre impactul ofensivei americano-israeliene asupra Iranului în privinţa securităţii energetice a ţării baltice, Michal a spus că Estonia dispune de rezerve de combustibil pentru 90 de zile, dar a recunoscut că preţurile la carburanţi ar putea să crească.
Editor : C.L.B.