Când vine vorba de admiterea de noi membri în UE, Comisia Europeană are o prioritate principală: să se asigure că niciunul dintre candidați nu va deveni o nouă Ungarie.
Pentru a realiza acest lucru, planul este de a folosi Muntenegru, care este aproape de finalizarea negocierilor de aderare, drept „cobai”.
Președintele muntenegrean Jakov Milatović a declarat pentru Politico că a discutat cu UE și cu țările membre despre cum ar arăta acest lucru, inclusiv în timpul unei recente vizite în Irlanda, care va deține președinția Consiliului UE în a doua jumătate a acestui an.
Comisia dorește să includă „garanții pe termen lung” în tratatul de aderare al Muntenegrului pentru a se asigura că blocul poate reacționa în cazul în care mica țară balcanică face pași înapoi în ceea ce privește democrația sau statul de drept, a declarat un oficial al Comisiei. Oficialului i s-a acordat anonimatul pentru a vorbi despre negocierile sensibile, la fel ca și altor persoane citate în acest articol.
Citește și
Viktor Orban se teme de „teroriștii din Occident” și ridică nivelul de alertă teroristă din Ungaria
Tratatul tratatelor de aderare
Acesta „va fi tratatul de aderare care va defini viitoarele tratate de aderare”, a declarat oficialul UE. Muntenegru nu este singura țară care se înghesuie să adere la UE; Ucraina a insistat ca aderarea la UE în 2027 să fie inclusă într-un acord de pace cu Kremlinul, iar Islanda va organiza un referendum privind reluarea negocierilor de aderare la UE.
Citește și
Dar Milatović a spus că „nimeni nu știe cu adevărat” cum va arăta textul în final. Podgorica așteaptă ca această comisie să furnizeze mai multe informații, a adăugat el.
Dezbaterea din sediul Comisiei din Berlaymont se referă la „lecțiile pe care le-am învățat din extinderea din 2004”, a declarat oficialul Comisiei, referindu-se la momentul în care Ungaria, Slovacia și alte opt țări au aderat la bloc. „Are Uniunea noastră capacitatea de a răspunde la pașii înapoi? Nu prea.”
Poveste cu tâlc pentru UE
Ungaria s-a dovedit a fi un fel de poveste cu tâlc pentru UE. Budapesta, sub conducerea lui Viktor Orbán, a fost o piatră de încercare pentru blocul comunitar și luna trecută a blocat cea de-a 20-a rundă de sancțiuni ale UE împotriva Rusiei și un ajutor financiar de 90 de miliarde de euro pentru Kiev.
Prioritatea Comisiei este acum să se asigure că Muntenegru și alte țări nou aderate nu se transformă în Ungaria 2.0. Tratatul de aderare al Muntenegrului – practic regulile în baza cărora țările aderă la UE – va fi redactat de un grup de lucru organizat de președinția cipriotă a Consiliului, cu contribuția tuturor țărilor membre ale UE.
Un purtător de cuvânt al președinției cipriote a refuzat să spună când va fi format grupul de lucru. Însă un oficial al Comisiei a declarat pentru Politico faptul că acest lucru se va întâmpla în „câteva săptămâni”, iar doi diplomați europeni au confirmat că se așteaptă ca acest lucru să se întâmple luna aceasta.
Franța se opune
Singura țară care se opune este Franța, a declarat unul dintre diplomați. Parisul refuză să aprobe redactarea tratatului de aderare și adoptă o abordare extrem de prudentă față de extinderea UE înaintea alegerilor prezidențiale din 2027, a declarat pentru Politico un alt diplomat european de rang înalt.
„Toată lumea încearcă să convingă Franța să fie de acord cu acest lucru”, a declarat un al treilea diplomat.
Problema veto-ului
Nu există prea multă claritate cu privire la forma pe care o vor lua măsurile de protecție ale UE.
„Există câteva idei, dar nimeni nu a venit cu o propunere concretă”, a declarat un diplomat european implicat în discuții.
Unele dintre primele sugestii includ suspendarea dreptului de veto în cazul în care Muntenegru și alte țări nou aderate încalcă valorile fundamentale ale UE, în special statul de drept, a spus diplomatul. Un alt subiect de discuție în culise este durata de valabilitate a măsurilor de protecție.
Au existat clauze de protecție pentru țările care au aderat în 2004, pe teme precum neimplementarea normelor pieței interne, dar acestea puteau fi activate doar timp de trei ani după aderare și nu erau foarte solide, a spus diplomatul.
Citește și
Singura linie roșie pentru Muntenegru este limitarea drepturilor sale de vot, a declarat un oficial muntenegrean pentru Politico. Podgorița nu are nimic împotrivă dacă UE îi impune alte măsuri de protecție, dar nu ar dori să renunțe la dreptul său de vot la masa decizională.
La o cină organizată miercuri la Bruxelles între ambasadorii UE și șeful de cabinet al președintei Comisiei, Ursula von der Leyen, Bjoern Seibert, s-a discutat despre extindere. Cu toate acestea, propunerea Comisiei de a accelera aderarea țărilor candidate printr-un proces denumit „extindere inversă” – acordarea statutului de membru al UE cu privilegii și drepturi de vot limitate – a fost respinsă cu fermitate, potrivit a trei diplomați ai UE.
Conflicte interne
Toate acestea depind de îndeplinirea de către Muntenegru a obiectivului său ambițios de a deveni al 28-lea membru al blocului până în 2028. Pentru a face acest lucru, trebuie să adopte o serie de legi pentru a se alinia la normele UE.
Însă ritmul fulgerător al reformelor provoacă unele conflicte politice interne. Luna trecută, președintele muntenegrean a criticat parlamentarii pentru că au adoptat legi fără a le citi sau dezbate în mod corespunzător, refuzând inițial să le semneze, înainte de a ceda.
„Nu este standardul european să ridici pur și simplu mâna [și] să primești salariul”, a declarat Milatović pentru Politico, adăugând că, chiar dacă legislația era necesară pentru aderarea la UE, parlamentarii ar fi trebuit să-și facă datoria.
În ciuda ritmului în care avansează Muntenegru, rămâne o mare întrebare dacă va putea adera până în 2028. Podgorița mai are de încheiat 20 din cele 33 de capitole de aderare și urmează să încheie următorul capitol – capitolul 21, privind rețelele transeuropene – în martie, a declarat un oficial muntenegrean.
Citește și
Editor : Sebastian Eduard