Agenţia de evaluare financiară Moody’s Ratings a finalizat o analiză periodică a ratingurilor României, inclusiv a ratingului pe termen lung Baa3, cu perspectivă „negativă”, precizând că această perspectivă reflectă riscurile semnificative de implementare legate de programul ambiţios de consolidare fiscală al Guvernului de la Bucureşti.
Potrivit Moody’s, măsurile fiscale adoptate din iulie 2025 au avut un impact pozitiv asupra perspectivei fiscale a României. Cu toate acestea, rămân riscuri semnificative de implementare pentru reducerea deficitului pe termen lung, în special din cauza provocării de a menţine sprijinul politic pentru continuarea consolidării fiscale după 2026, având în vedere rotaţia planificată a prim-ministrului în 2027 şi alegerile parlamentare planificate pentru 2028, notează Agerpres.
„Ratingurile României ar fi probabil retrogradate dacă vom ajunge la concluzia că Guvernul nu va putea implementa planul său de consolidare fiscală într-un mod eficient, ceea ce ar duce la o evoluţie semnificativ mai proastă a principalilor indicatori fiscali comparativ cu aşteptările noastre actuale. Un astfel de scenariu ar reflecta, de asemenea, slăbiciuni în capacitatea instituţiilor de a implementa eficient un program de consolidare amplu şi complex”, precizează Moody’s.
În sens invers, Moody’s ar putea îmbunătăţi perspectiva asociată ratingului României la „stabilă” dacă povara datoriei guvernamentale şi indicatorii de suportabilitate a datoriei ar evolua în general în conformitate cu aşteptările sale actuale. Însă aceasta ar necesita implementarea deplină şi eficientă a programului de consolidare fiscală adoptat în 2025, procesul de consolidare fiscală continuând şi în 2027 şi ulterior, deşi probabil într-un ritm mai moderat decât în 2026.
Potrivit Moody’s, ratingurile României reflectă potenţialul solid de creştere pe termen mediu al economiei, precum şi nivelul său relativ ridicat de avuţie, ambele susţinând puterea sa economică. Cu toate acestea, datoria publică a României este de aşteptat să se deterioreze în următorii ani din cauza deficitului fiscal ridicat. De asemenea, provocările în domenii precum controlul corupţiei şi eficacitatea politicii fiscale arată o oarecare slăbiciune a solidităţii instituţiilor şi a guvernării din România faţă de cea a ţărilor care beneficiază de un rating similar.
Agenţia de evaluare subliniază că deficitul fiscal al României a început să scadă în urma măsurilor semnificative de consolidare fiscală anunţate în iulie şi septembrie 2025. Analiştii Moody’s se aşteaptă ca deficitul fiscal al României să scadă până la 6,3% din PIB la sfârşitul anului 2026, de la o estimare de 8,2% la sfârşitul anului 2025 şi un vârf de 9,3% la sfârşitul anului 2024. Deşi este vorba de un efort de consolidare fiscală semnificativ, povara datoriei publice este aşteptată să continue să crească după 2026, dacă nu vor fi adoptate măsuri suplimentare. Pornind de la ipoteza că deficitul global va scădea la 5,7% din PIB la sfârşitul anului 2027, analiştii Moody’s estimează că povara datoriei va ajunge la 62,9% din PIB la sfârşitul lui 2027, de la 60,5% la finele anului 2025.
Efortul de consolidare fiscală contribuie la încetinirea ritmului de creştere a economiei româneşti. Potrivit Moody’s, creşterea reală a PIB-ului a încetinit la 0,6% în 2025, în condiţiile în care creşterea TVA şi a inflaţiei, coroborate cu îngheţarea indexării salariilor şi pensiilor din sectorul public, au redus consumul.
„Maximizarea absorbţiei de către România a finanţării în cadrul Facilităţii de Redresare şi Rezilienţă (RRF) a UE înainte de termenul limită din august 2026 al programului va fi crucială pentru a evita o contracţie a economiei în 2026”, subliniază Moody’s.
Editor : Ș.R.