Ministrul Finanţelor Alexandru Nazare a declarat, marți la dezbaterea „România: creştere economică bazată pe competitivitate” organizată de Guvern în parteneriat cu Grupul Băncii Mondiale, că ceea ce traversează România astăzi nu este o criză, ci consecinţa unei schimbări deliberate de paradigmă în modelul de creştere economică al țării.
„Ceea ce traversează România astăzi nu este o criză, este consecinţa anticipată şi aş spune necesară pe alocuri a unei schimbări deliberate de paradigmă. Prea mult timp modelul nostru de creştere s-a bazat pe consum, alimentat de deficite fiscale externe tot mai mari. Acest model fiscal a fost iluzia prosperităţii, erodând în acelaşi timp fundamentele noastre economice. Am ales să corectăm această direcţie, iar corecţia inevitabil vine cu costuri de tranziţie. În Europa de astăzi, în lumea de astăzi, sub presiune geopolitică, cu condiţii financiare tot mai restrictive şi o nouă agendă a competitivităţii, creşterea economică nu mai poate fi cumpărată cu deficit. Aceasta trebuie câştigată prin productivitate”, a explicat Nazare, la evenimentul de marți.
Trecerea de la convergență la competitivitate
Ministrul a subliniat necesitatea unei schimbări strategice.
„Întrebarea pe care o avem în faţă nu este doar una analitică, e una strategică. Această întrebare este de fapt cum trecem de la un scenariu de convergenţă care se estompează la un scenariu de competitivitate şi anduranţă. În ultimele două decenii, România a realizat o convergenţă remarcabilă a veniturilor susţinută de integrare europeană. Cu toate acestea, aşa cum arată şi rapoartele Băncii Mondiale, acest progres a fost însoţit de dezechilibre macroeconomice tot mai pronunţate şi de disparităţi regionale vizibile”, a subliniat Alexandru Nazare.
Citește și: Ministrul Finanțelor se declară optimist că bugetul va fi adoptat: „Este un buget de dezvoltare accelerată”
Consolidarea fiscală și rezultatele recente
Referindu-se la performanțele bugetare, Nazare a arătat că eforturile de consolidare implementate în 2025–2026 sunt „poate cele mai ambiţioase din istoria post-aderării României”.
„Practic, la sfârşitul anului 2025, deficitul bugetar cash a coborât la 7,7% din PIB, semnificativ sub ţinta de 8,4. În termeni primari, aceasta reprezintă o ajustare de aproximativ 1,6 puncte procentuale faţă de situaţia din 2024. Am redus cheltuielile de personal cu 0,6% din PIB, protejând în acelaşi timp investiţiile publice”, a declarat Nazare.
El a precizat că o reducere suplimentară a deficitului la circa 6,2% din PIB până la sfârşitul anului este realizabilă:
„Sublinez acest lucru tocmai pentru a surprinde filozofia întregii noastre abordări. Nu am sacrificat viitorul pentru a gestiona prezentul. Privind înainte, suntem încrezători că o reducere suplimentară a deficitului la circa 6,2% din PIB până la sfârşitul acestui an este realizabilă, cu, bineînţeles, o traiectorie clară sub 3% pe termen mediu, iar partenerii noştri – Comisia Europeană, agenţiile de rating – au recunoscut credibilitatea acestui parcurs”, a completat ministrul de Finanțe.
Prioritățile economice ale României
Nazare a mai prezentat cele trei priorităţi principale ale Guvernului.
„Strategia noastră se bazează pe trei priorităţi: prioritizarea investiţiilor în faţa cheltuielilor curente şi de consum, maximizarea absorbţiei şi a impactului fondurilor europene, reforme structurale care să facă pieţele mai competitive şi economia mai rezistentă la şocuri. Ritmul schimbărilor tehnologice şi geopolitice într-o lume tot mai volatilă, după cum chiar observăm în ultimele zile, face ca preţul reformelor amânate sau făcute pe jumătate să crească de la an la an”, a afirmat el.
Ministrul Finanţelor a subliniat că tranziția României către un model de creștere bazat pe competitivitate și productivitate este inevitabilă și necesară pentru a asigura durabilitatea economică pe termen mediu și lung.
Editor : Ana Petrescu