Anunțul ministrului Sănătății, Alexandru Rogobete, de duminică, privind depresurizarea unui avion cu 180 de pasageri la bord care se îndreptau de la București la Hurghada a provocat reacții de panică în spațiul public, acuză Marius Popescu, președintele Asociației Companiilor Aeriene Românești, care a declarat luni la Digi24 că aeronava de fapt nu s-a depresurizat. „Ne dorim ca, pe viitor, acești decidenți să manifeste mai multă reținere și să lase comunicarea tehnică în seama profesioniștilor în domeniu”, a spus Marius Popescu. Acesta transmite că „apreciem mobilizarea preventivă a echipajelor de intervenție, însă transformarea unei proceduri tehnice, de rutină, într-un spectacol cumva al girofarurilor și al postărilor pe rețele de socializare este dăunătoare”.
Planul de intervenţie preventivă a fost activat, duminică seară, la nivelul Aeroportului Internaţional Henri Coandă Bucureşti după ce o aeronavă cu 180 de pasageri şi 6 membri ai echipajului a semnalat activarea unui senzor de presurizare la nivelul cabinei.
Ministrul Sănătății, Alexandru Rogobete, a anunțat la acel moment că: „Pentru a preveni o situație critică și pentru a asigura, dacǎ situația o impune, o coordonare rapidă și eficientă, am convocat la Ministerul Sănătății o celulă de criză cu principalele spitale de urgență din București. Au fost implicate: Serviciul de Ambulanțǎ București-Ilfov; Spitalul Universitar de Urgență București; Spitalul Clinic de Urgență București (Floreasca), Spitalul Clinic de Urgență «Bagdasar-Arseni», Spitalul Universitar de Urgență «Elias», Spitalul Clinic de Urgență pentru Copii «Grigore Alexandrescu», Spitalul Universitar de Urgență Militar Central «Dr. Carol Davila»”.
Marius Popescu, președintele Asociației Companiilor Aeriene Românești, spune că în aviație „sistemele sunt hipersensibile”, pentru a preveni orice risc, iar în ultimii ani au existat mai multe situații de acest fel în care s-au activat senzori fără a exista un pericol real.
„Nu am discutat despre o depresurizare de facto. Această depresurizare nu a avut loc, ci a fost o indicație a unui senzor care spunea că nu s-a presurizat avionul în mod corespunzător. La bord erau 186 de suflete, însumând 180 de pasageri, șase membri ai echipajului.
În aviație, sistemele sunt hipersensibile, pentru a preveni orice risc. În ultimii ani au existat mai multe situații, de exemplu indicații de fum în cala de bagaje, care, după verificări la sol, s-au dovedit a fi simple erori de senzori.
Este vital să explicăm publicului că, din informațiile pe care le avem, pe frecvențele dintre Romatsa și partea bulgară, pentru că avionul a făcut cale întoarsă de la Varna, s-a transmis un mesaj de tip PAN-PAN. În aviație, acesta este semnalul pentru o situație de urgență ce necesită prioritate, nu o urgență critică. Nu pune în pericol iminent viața pasagerilor, al echipajului. Deci nu vorbim despre un «Mayday».
Care a fost logica manevrelor? Aeronava Airbus A320, după ce a decolat către Hurghada avea aproximativ 13-14 tone de combustibil, iar pentru a proteja structura aeronavei sistemul de frânare, aceasta trebuia să ajungă la o greutate ideală înainte de contactul cu pista. De aceea avionul a survolat zona la o altitudine de aproximativ 1.500 de metri pentru a forța consumul de kerosen. Acest tip de aeronavă Airbus nu poate arunca combustibilul în aer. Singura cale este arderea lui prin motoare, în circuite de așteptare.
De ce s-a întors la Otopeni și n-a continuat drumul până la Hurghada? Decizia aceasta a revenirii la bază este una pur operațională. Aici se află centrul de mentenanță al acestui operator aerian român, echipa de ingineri, iar, în plus, sub o alertă de presurizare, avionul trebuie să zboare jos, la maximum 10.000 de picioare, echivalentul a 3.000 de metri, pentru că la această altitudine densitatea aerului crește consumul atât de mult, încât cumva aeronava nu ar fi avut suficient combustibil pentru a parcurge distanța inițială către Egipt.
Ca să mă exprim într-o manieră pur diplomatică, apreciem mobilizarea preventivă a echipajelor de intervenție, însă transformarea unei proceduri tehnice, de rutină, într-un spectacol cumva al girofarurilor și al postărilor pe rețele de socializare este dăunătoare, pentru că atunci când autoritățile și politicienii se grăbesc să listeze zeci de ambulanțe, unități de terapie intensivă pregătite, spitale, înainte ca un avion să aterizeze, aceștia deja nu mai informează, ci induc o cumva o panică nejustificată. Abordarea are un impact psihologic devastator asupra familiilor celor aflați la bord, la urma urmei, care primesc semnale de dezastru iminent pentru o situație care, de fapt, este în realitate sub control. Iar atmosfera în interiorul aeronavei erau una foarte calmă. Nu existau persoane, pasageri agitați. Aviația e un domeniu al preciziei, nu e un domeniu al goanei după o vizibilitate.
Și ne dorim ca, pe viitor, acești decidenți să manifeste mai multă reținere și să lase comunicarea tehnică în seama profesioniștilor în domeniu, a Ministerului Transporturilor, Romatsa, Autoritatea Aeronautică Civilă Română”, spune reprezentantul operatorilor aerieni din România.
Marius Popescu dezminte informația transmisă de ministrul Sănătății și subliniază că avionul nu s-a depresurizat.
„Avionul nu s-a depresurizat, a existat o indicație, dar nu au căzut măștile. Adică sunt anumite detalii care pot face diferența. Denigrarea indirectă a companiilor aeriene românești prin sugerarea unui scenariu apocaliptic afectează încrederea pasagerilor, imaginea într-un sector economic strategic, care operează la cele mai înalte standarde europene. Noi, operatorii români, toate companiile aeriene românești, operează sub aceste standarde europene. Cerem o comunicare sobră, responsabilă. Siguranța aeriană se bazează pe calm, pe rigoare, nu pe o mediatizare excesivă a unor alerte de senzori care apar periodic”.
În controversa avionului întors din drum a intervenit și șeful Departamentului pentru Situații de Urgență, Raed Arafat. Acesta a explicat la Digi24 că nu s-a dorit alarmarea publicului pentru a nu crea panică în rândul familiilor pasagerilor.
Ministrul Alexandru Rogobete a transmis pe Facebook că rolul său, ca ministru al Sănătății, nu este să reacționeze după ce se întâmplă ceva grav.
„Rolul meu este să fiu pregătit înainte. Într-un scenariu negativ, vorbeam despre posibilitatea unor victime multiple. Iar victimele multiple nu se tratează pe pistă. Se tratează în spitale. Spitale care, în acest moment, funcționează cu un grad de ocupare de peste 90%. Asta înseamnă organizare și coordonare din timp, nu improvizație”, arată mesajul său.
Editor : Alexandru Costea