Într-o mișcare care promite să cutremure piața transporturilor din Statele Unite, Departamentul Transporturilor (DOT) a emis o normă finală care elimină lacunele legislative prin care cetățenii străini și imigranții ilegali puteau obține permise de conducere comerciale (CDL). Măsura, susținută puternic de administrația de la Washington, vizează eliminarea a ceea ce oficialii numesc „o amenințare semnificativă la adresa siguranței publice”.
Sfârșitul erei „licenței pe baza permisului de muncă”
Până acum, în peste 30 de state americane, un străin putea obține dreptul de a conduce un mastodont de 36 de tone (80.000 de livre) prezentând doar un Document de Autorizare a Angajării (EAD). Problema? Acest document atestă dreptul de muncă, dar nu spune nimic despre istoricul rutier al persoanei.
În timp ce cetățenii americani sunt supuși unor verificări drastice (accidente, încălcări grave, condus sub influența alcoolului), agențiile statale nu puteau verifica istoricul rutier din țările de origine ale străinilor. Noua regulă schimbă totul:
- Documente stricte: EAD-urile nu mai sunt acceptate. Solicitanții trebuie să prezinte un pașaport valabil și formularul I-94 (sosire/plecare).
- Statut limitat: Doar deținătorii de vize de tip H-2A, H-2B și E-2, care trec prin verificări inter-agenții riguroase, mai sunt eligibili.
- Verificare digitală obligatorie: Statele trebuie să folosească sistemul SAVE pentru a confirma statutul legal al imigrantului.
Secretarul Transporturilor, Sean Duffy, a fost tranșant: „Prea mult timp, America a permis șoferilor străini periculoși să abuzeze de sistemele noastre de licențiere. Portița se închide astăzi.”
Paralele cu Uniunea Europeană: Criza de șoferi vs. Standardele de siguranță
În timp ce SUA adoptă o poziție defensivă, Europa se află într-un echilibru fragil. Deficitul de șoferi profesioniști din UE (estimat la sute de mii de posturi vacante) a forțat multe state membre, inclusiv România, să apeleze masiv la șoferi din țări non-UE (Asia Centrală, Filipine, India sau Turcia).
Unde apar diferențele de statut și siguranță?
- Atestarea profesională (CPC/CPI): Spre deosebire de sistemul american de până acum, în UE nu este suficient să ai permisul de conducere. Șoferii străini trebuie să obțină Certificatul de Calificare Profesională (Codul 95). Totuși, calitatea pregătirii în afara spațiului comunitar rămâne o temă aprinsă de dezbatere în rândul asociațiilor de transportatori europeni.
- Bariera lingvistică: Noua regulă din SUA pune accent și pe capacitatea de a citi și vorbi limba engleză, element esențial pentru înțelegerea semnalizării rutiere. În UE, deși există reglementări, comunicarea precară a șoferilor detașați din țări terțe rămâne o provocare majoră în timpul controalelor în trafic (precum cele efectuate de ISCTR sau BAG).
- Dumping-ul social și presiunea pe salarii: La fel ca în SUA, unde asociația OOIDA (Owner-Operator Independent Drivers Association) a salutat măsura ca pe un pas către „profesionalizarea industriei”, și în Europa există temerea că acceptarea facilă a șoferilor străini duce la degradarea standardelor de viață pentru șoferii locali. Pachetul de Mobilitate a încercat să regleze aceste aspecte, dar implementarea pentru șoferii non-UE rămâne neuniformă.
Concluzie: Siguranța înaintea deficitului de forță de muncă?
Decizia SUA este un semnal clar: siguranța rutieră primează în fața nevoilor logistice imediate. Prin eliminarea a zeci de mii de licențe emise „pe scurtătură”, americanii speră să reducă numărul accidentelor fatale cauzate de șoferi fără istoric verificabil.
Pentru piața din România și din UE, exemplul american ridică o întrebare inconfortabilă: cât de mult putem „relaxa” verificările pentru șoferii străini pentru a ține camioanele în mișcare, fără a transforma șoselele într-un mediu periculos?