România a decis în ultimul moment să participe la Consiliul Păcii fondat de către Donald Trump. Administrația americană a refuzat să ofere prea multe detalii despre cum va funcționa acesta, cert este că Trump va fi liderul absolut al Consiliului. Digi24.ro prezintă mai jos informațiile pe care le avem până acum despre organizația care subminează ONU.
Statutul Consiliului nu prevede rolul de „observatori”, dar această opțiune ar putea reprezenta o manevră diplomatică pentru acele țări (inclusiv România sau Italia) care, deși nu sunt membre, vor fi prezente la Washington pe 19 februarie.
Consiliul Păcii este un organism internațional prezidat de Donald Trump, creat inițial pentru a supraveghea procesul de pace din Fâșia Gaza, dar al cărui scop a fost extins la soluționarea altor conflicte globale. Cel puțin cele 20 de națiuni care s-au înscris ca membri fondatori la Davos fac cu siguranță parte din acesta, dar compoziția oficială exactă rămâne astăzi fluidă.
Statutul și rolul observatorilor
Statutul Consiliului, format dintr-un preambul și 13 capitole, nu prevede în mod expres rolul „observatorilor”, dar această opțiune ar putea reprezenta o manevră diplomatică pentru acele țări care, deși nu sunt membre, vor fi prezente la Washington pe 19 februarie, data stabilită pentru prima reuniune oficială a organismului.
Consiliul Păcii
Consiliul Păcii face parte din planul în 20 de puncte propus în octombrie de administrația Trump pentru a pune capăt conflictului din Gaza, iar existența sa a fost consacrată într-o rezoluție a ONU. Statele membre sunt invitate de magnat: cele care contribuie imediat cu 1 miliard de dolari – până în prezent, doar SUA și Emiratele Arabe Unite au promis să facă acest lucru – vor avea un loc permanent. Celelalte vor putea rămâne doar trei ani, iar reînnoirea mandatului lor va fi la discreția lui Trump.
Comitetul executiv
Consiliul include, de asemenea, un comitet executiv format din persoane apropiate președintelui american: de la ginerele său Jared Kushner la secretarul de stat Marco Rubio și trimisul special Steve Witkoff. Administrația actuală a Fâșiei, pe de altă parte, este încredințată unui comitet de tehnocrați palestinieni.
Țările membre
Până în prezent, aproape treizeci de țări s-au alăturat Consiliului, de la prințul moștenitor al Arabiei Saudite, Mohammad bin Salman, la Turcia lui Recep Tayyip Erdogan, de la Argentina lui Javier Milei la Ungaria lui Viktor Orban, singura țară din UE alături de Bulgaria. Ottawa, Paris, Londra și Madrid au exclus orice implicare încă de la început, la fel ca Berlinul, care nu se va alătura Consiliului, în timp ce Moscova se află în prezent într-o poziție neutră, așteptând să ia o decizie. Israelul s-a alăturat în ultimul moment și îl va trimite pe ministrul de externe Gideon Sa’ar la Washington. Pe lângă SUA, lista include și Armenia, Azerbaidjan, Albania, Bahrain, Belarus, Cambodgia, El Salvador, Egipt, Indonezia, Iordania, Kazahstan, Kosovo, Kuweit, Mongolia, Maroc, Pakistan, Paraguay, Qatar, Emiratele Arabe Unite, Uzbekistan și Vietnam.
Țări observatoare
Se preconizează că cel puțin patru țări vor participa la Washington în această calitate: pe lângă Italia, România, Grecia și Cipru (care deține președinția rotativă a Consiliului Uniunii Europene până la 30 iunie). Comisarul UE pentru Mediterana, Dubravka Suica, va sosi joi la Institutul Donald J. Trump pentru Pace din Washington. Cu toate acestea, aceasta va fi doar „pentru discuții pe tema Gaza”, a explicat un purtător de cuvânt al Comisiei, confirmând că „Uniunea Europeană nu va deveni membru al Consiliului”.
Antonio Tajani va reprezenta guvernul la Washington joi. Rămâne doar ca acest lucru să fie oficializat, ceea ce se așteaptă să se întâmple după ce viceprim-ministrul și ministrul de externe va raporta Parlamentului în cursul după-amiezii.
Editor : A.R.