Premierul Ilie Bolojan a vorbit la Digi24 despre măsurile fiscale recente care au stârnit un val de nemulțumiri, precum majorarea TVA-ului și a impozitelor pe proprietate și spune că românii se simt nedreptățiți pentru că „nu toată lumea este pusă să achite nota de plată”, oferind drept exemplu magistrații.
Rugat să comenteze declarațiile făcute de un primar PSD potrivit căruia românii sunt tot mai furioși pe guvern fiindcă văd că povara fiscală cade doar pe umerii lor, premierul a precizat că „sentimentul de ostilitate și de nedreptate” este da și de faptul că eforturile financiare nu au fost însoțite de măsuri de corectare a nedreptăților, dând exemplu pensiile magistraților.
„De anul trecut, de la alegerile prezidențiale s-a văzut că avem un vot antisistem foarte puternic, ceea ce s-a confirmat prin candidații care au intrat în turul al doilea, deci exista un sentiment de ostilitate și de nedreptate foarte puternic. Iar acest sentiment, cu lucrurile care au evoluat de atunci, cu măsurile pe care am fost nevoiți să le punem în practică – creșteri de impozite pe proprietate, creșterea TVA, care nu au fost dublate întru totul de măsuri compensatorii de corectare a nedreptăților, de exemplu corectarea pensiilor magistraților, alte elemente pe care românii le percep ca nedreptăți, au făcut să apară acest sentiment de oboseală, de percepție că nu toată lumea este pusă să achite nota de plată, deci există posibilitatea ca acest sentiment de nedreptate să se fi consolidat,” a declarat Ilie Bolojan la Digi24.
„În astfel de perioade, atunci când iei măsuri de ajustare și corectezi deficite, corectarea deficitelor înseamnă că, în fapt, dacă mutăm în cheltuielile unei familii, ani de zile ai cheltuit mai mult decât ți-ai putut permite, ai luat credite de la bancă, ai cheltuit banii, uneori cu folos, alteori fără folos, dar la un moment dat, pentru că nu ți-ai plătit creditele, pentru că ai luat împrumuturi de la mai mulți, nimeni nu te mai finanțează și trebuie să îți reduci cheltuielile, necâștigând mai mult, ca să poți să te apuci să-ți plătești acele datorii. Într-o astfel de situație suntem și noi și era evident că aceste măsuri care au fost luate sunt măsuri care au un cost, care înseamnă o contracție economică, orice s-ar spune, și care, pe bună dreptate, nemulțumesc o parte dintre cetățenii noștri.
Cu cât aceste măsuri corective se lungesc, cu atâta nemulțumirea crește, cu cât măsurile așteptate de reducere a cheltuielilor de stat în interiorul statului, de reducere a personalului excedentar, de corectare a nedreptăților, de îndreptarea pensiilor în zona magistraților, care sunt la un nivel pe care populația, pe bună dreptate, le consideră inacceptabile, comparativ cu nivelul mediu al pensiilor din România, cu atât starea de nemulțumire nu poate să se atenueze și oamenii nu mai au răbdare,” a precizat premierul.
„Nu mai puteam să mergem cu nivelul de impozitare pe care l-am avut”
Despre declarațiile făcute de Kelemen Hunor care spune că s-a atins limita suportabilității în privința impozitelor locale, Ilie Bolojan spune că „nu mai puteam să mergem cu nivelul de impozitare pe care l-am avut” și că „una din erorile noastre în toți acești ani este că am creat foarte multe excepții”.
„Unul din lucrurile pe a trebuit să le facem la sfârșitul anului trecut a fost majorarea impozitelor pe proprietate. Asta pentru că, pe de o parte aveam un angajament al României că vom aduce impozitele pe proprietate la un nivel care să reflecte prețul de piață al locuințelor. Ăsta e un angajament de ani de zile pe care l-am tot amânat. Al 2-lea lucru este că aceste venituri sunt veniturile autorităților locale și nemaiputând să le transferăm la fel de mulți bani ca anii trecuți pentru a-și finaliza lucrările de investiții care sunt în fiecare localitate începute, trebuia să își genereze mai multe venituri. Însă sigur, nimeni, nici eu, nici dumneavoastră nu ne dorim, nu vrem să plătim nici taxe de parcare în plus, nici taxe de telefonie în plus, nici impozite pe proprietate. Nimeni nu vrea să plătească aceste lucruri. Dar în afară de acest sentiment general, aici s-au întâmplat câteva lucruri.
Unele sunt din culpa guvernului, a modului în care a fost adoptată legislația, unele sunt din culpa primăriilor care au pus în practică aceste măsuri. De exemplu, am anulat foarte multe excepții. Una din erorile noastre în toți acești ani este că am creat foarte multe excepții și practic o bună parte din cetățenii noștri nu plăteau niciun fel de taxe și impozite locale. Gândiți-vă, de exemplu, că avem 950.000 de persoane cu dizabilități care nu plăteau impozit nici pe proprietăți de niciun fel, nici pe case, nici pe mașini și așa mai departe. Aveam tot felul de scutiri, tot felul de reduceri. (…) Au apărut niște zone de nemulțumiri, în afară de nemulțumirile generale de bază, pentru că nimeni, v-am spus, nu vrea să plătească un impozit. Au fost și acest tip de de aplicări care n-au fost calculate foarte bine sau n-au fost aplicate bine de către cei care trebuiau să le aplice și asta a generat niște nemulțumiri suplimentare. Dar una peste alta, noi nu mai puteam să mergem cu nivelul de impozitare pe care l-am avut.
Avem un angajament să aplicăm, de la finalul acestui an, o cotă procentuală pe valoarea de piață a imobilelor. Această valoare de piață este în curs de stabilire pe baza tranzacțiilor care se fac în toată țara și la nivelul tranzacțiilor care se fac în fiecare localitate se vede prețul mediu pe metru pătrat al tranzacției. Nu va însemna o nouă majorare pentru că procentul pe care îl aplică localitățile va putea fi reglat de la fiecare localitate. Da, este adevărat că valoarea care se va plăti va fi apropiată de ceea ce se plătește anul acesta și practic ăsta este un an de tranziție, dar nu mai puteam să mergem în această formulă și acum avem două posibilități. Facem o analiză în momentul de față să vedem care este impactul, unde sunt problemele și trebuie să luăm niște decizii.
În mod cert, impozitele pe proprietate în administrația locală depinde de mai mulți factori, care sunt foarte diferiți și nu pot fi integrați într-o formulă simplistă, pentru că depinzi de rangul localității, dacă ești municipiu…” a explicat premierul.
„Suntem țara cu cele mai mari transferuri de la bugetul central către autoritățile locale”
Premierul admite că există români pentru care „orice fel de creştere” a costului vieţii, inclusiv majorarea taxelor şi impozitelor locale, reprezintă „o presiune”, însă, spune că România nu mai putea funcţiona cu taxele şi impozitele la valoarea lor anterioară.
„Cu siguranță sunt mulți oameni în România pentru că are această creștere de impozite și orice fel de creștere a costului în vieții, pentru că nu au venituri suficient de mari, le creează o presiune suplimentară. Deci, cu siguranță avem astfel de situații, dar nu mai puteam, subliniez, nu mai aveam posibilitatea să transferăm sume imense către autoritățile locale. Trebuie să știe toți românii care e situația. În Europa, veniturile totale pe care le încasează primăriile din Europa, taxe locale, impozitele pe proprietate le acoperă în general toate cheltuielile. În România, toate veniturile autorităților locale acoperă doar un sfert din cheltuielile de personal. Deci asta e o problemă destul de mare. Noi avem venituri mult mai mici decât cheltuielile de personal, deci administrația noastră nu-și poate plăti nici cheltuielile de persoană.
Transferăm sume importante de la bugetul de stat. Suntem țara cu cele mai mari transferuri de sume de la bugetul central către autoritățile locale. (…) Și eu sunt de acord că nu este o situație bună. Putem să constatăm în fiecare zi ce probleme generează anumite măsuri. Problema este care sunt alte soluții, pentru că nu există, din păcate, alte soluții decât să ne scădem cheltuielile. Asta trebuie să facem în continuare și de aceea Guvernul susține adoptarea acestui pachet de reducere a cheltuielilor din administrație,” a explicat premierul.
Editor : A.P.