Vestea bună din călătoria lui Donald Trump la Davos a fost că, pentru moment, pare să fi renunțat la folosirea forței în încercarea sa urgentă de a obține Groenlanda. Vestea proastă a fost că a început să vorbească și despre Islanda, potrivit unei analize The Guardian.
Ceea ce ar fi putut fi o mare dezvăluire despre următorul pas în ambițiile imperiale ale președintelui american a fost mai degrabă o scăpare, deși toate speculațiile despre modul de funcționare al minții lui Trump sunt, în acest moment, doar presupuneri.
S-a putut identifica originea acestei scăpări. De fiecare dată când liderul american și-a exprimat dorința de a deține Groenlanda la Davos, el a descris-o ca pe o „bucată de gheață” mare și frumoasă.
Din punct de vedere geologic, afirmația era pur și simplu falsă. Groenlanda este o masă continentală importantă – cea mai mare insulă de pe planetă –, dar noțiunea de „bucată de gheață” s-a întipărit clar în mintea lui Trump, iar de acolo a fost doar un pas până la a vorbi despre Islanda.
Funcțiile cognitive ale președintelui sunt de ceva timp un motiv de îngrijorare, dar, deși Trump a recunoscut că era acum unul dintre cei mai în vârstă participanți la forumul de la Davos, el a insistat că „nu se simțea bătrân”.
El a ajuns mai târziu decât era prevăzut, din cauza unei defecțiuni electrice la Air Force One, care a obligat escorta prezidențială să facă cale întoarsă deasupra Atlanticului și să se întoarcă acasă.
El a decolat din nou, dar cu un avion mai mic, ceea ce a făcut ca sosirea celui mai puternic om din lume la Zurich să fie mai puțin impunătoare, însă întârzierea nu a făcut decât să sporească tensiunea în orașul elvețian. Neliniștea era palpabilă în sală în momentul în care Trump a apărut, un fel de trac inversat: publicul era mult mai speriat decât artistul.
La urma urmei, era vorba despre Forumul Economic Mondial, întruchiparea ordinii liberale globale postbelice căreia Trump i-a dedicat al doilea mandat pentru a o distruge. Această ordine s-a destrămat atât de complet și de repede încât anunțul aparent al celui de-al 47-lea președinte american că nu intenționează să trimită trupe americane pentru a cuceri teritoriul Danemarcei, un aliat de lungă durată, a fost considerat o victorie.
Cu „puterea și forța sa excesivă”, SUA ar fi „de neoprit”, a afirmat Trump, dar apoi a adăugat: „Nu voi folosi forța”.
Relaxarea mușchilor maxilarului încordați din întreaga sală era aproape audibilă, iar președintele a făcut o pauză pentru a savura momentul, bucurându-se de faptul că sala era cu ochii ațintiți asupra lui.
Cu o zi înainte, prim-ministrul Canadei, Mark Carney, spusese aceluiași public că lumea se află „în mijlocul unei rupturi, nu a unei tranziții”. Era „sfârșitul unei ficțiuni plăcute și începutul unei realități dure”, a spus Carney celor puternici și bogați ai lumii. „Știm că vechea ordine nu se va mai întoarce. Nu ar trebui să o jelim. Nostalgia nu este o strategie.”
Carney nu l-a menționat direct pe Trump când a vorbit despre „marile puteri” care au început „integrarea economică ca armă”, dar liderul american nu a ezitat să-l critice pe premierul Canadei, despre care a spus că nu este suficient de „recunoscător” față de SUA.
„Canada există datorită Statelor Unite”, a declarat președintele. „Ține minte asta, Mark, data viitoare când vei face declarații.”
Această afirmație remarcabilă, simbolul supremației americane, a reflectat o temă recurentă într-un discurs altfel incoerent și dezorganizat, care a fost în mare parte un discurs electoral adresat publicului intern, a notat sursa citată.
În timp ce survola Elveția, a putut vedea că era într-adevăr o țară frumoasă, dar le-a spus gazdelor sale că „nu ar avea o țară” fără SUA. El a sugerat același lucru pentru o mare parte din Europa și din lume – orice țară care a menținut un excedent comercial cu SUA. Raționamentul său părea să fie că, deoarece țările au vândut mai mult decât au cumpărat de la țara sa, însăși existența lor era parazitară.
„Ne-ați înșelat timp de 30 de ani”, a strigat Trump. „America ține întreaga lume pe linia de plutire.”
În viziunea sa asupra istoriei, SUA au preluat Groenlanda în timpul celui de-al Doilea Război Mondial și au împiedicat o invazie iminentă (probabil din partea naziștilor, deși nu a dat detalii), apoi au restituit-o Danemarcei într-un act de generozitate nechibzuită.
Suveranitatea daneză asupra Groenlandei datează de 200 de ani și a rămas neschimbată în timpul războiului, dar ideea că SUA ar fi preluat cumva proprietatea asupra insulei și apoi ar fi cedat-o din greșeală (un ecou al afirmațiilor lui Vladimir Putin despre Crimeea înainte de a revendica întreaga Ucraină) a rămas în conștiința lui Trump și a fost motivul pentru care, miercuri, Groenlanda trebuia să aparțină SUA.
A fost un discurs presărat cu un rasism evident, care a devenit din ce în ce mai prezent în discursul președintelui american. El a repetat o insultă la adresa somalezilor americani, pe care i-a acuzat că ar fi fraudatori ai sistemului de asistență socială, bazându-se pe o „anchetă” în mare parte demascată, realizată de un YouTuber de extremă dreapta, a mai notat ziarul britanic.
Trump a afirmat că „19 miliarde de dolari din fraude” au fost „furați de bandiții somalezi”. El și-a exprimat anterior dorința de a-i deporta în masă pe somalezi.
Discursul s-a încheiat și s-au auzit câteva aplauze din partea unei adunări care era bucuroasă că a fost educată să accepte migranții în țara lor și să susțină energia regenerabilă, mai degrabă decât să asiste la o declarație de război în toată regula pe scena din fața lor.
Trump și-a încheiat discursul cu „Ne vedem pe aici”, într-un mod care părea de rău augur. Trupele americane nu vor fi parașutate astăzi în zăpadă, cel puțin, dar președintele a făcut referiri repetate la puterea militară de care dispune în cazul în care se răzgândește.
Cea mai dură amintire a fost însă una tăcută. A venit sub forma unui asistent al Corpului de Marină din cadrul biroului militar al Casei Albe, care a coborât împreună cu președintele din elicopterul acestuia la Davos, ținând în mână „mingea de fotbal”, servieta neagră care conține codurile pentru lansarea celor 900 de arme nucleare pe care SUA le are în permanență în stare de alertă. Este antidotul constant împotriva oricărei tentații de a râde de tiradele sau gafele lui Trump.
Citește și:
Trump la un an de mandat. Cele mai şocante decizii şi declaraţii ale „președintelui lumii libere”
Editor : A.M.G.