Bruxelles-ul elaborează propuneri pentru eliminarea vechiului sistem de aderare folosit de Uniunea Europeană încă din vremea Războiului Rece, înlocuindu-l cu un model ce ar introduce o nouă categorie de membru UE cu mai puține drepturi față de celelalte state din blocul comunitar. Planul controversat de revizuire discutat în Comisia Europeană, care ar permite o integrare mai rapidă a Ucrainei în Europa după semnarea unui eventual acord de pace cu Rusia, a stârnit deja neliniște în capitalele europene care se tem de consecințele acestei noi abordări privind extinderea UE.
Pentru Ucraina, care a devenit o candidată la aderarea în UE la scurt timp după ce Rusia a invadat țara, în februarie 2022, calitatea de membru al blocului comunitar reprezintă o piesă fundamentală a viitorului său postbelic și o afirmație clară a alinierii sale pro-occidentale.
În planul de pace în 20 de puncte propus de SUA, există și o referire la aderarea Ucrainei la UE în 2027, în ciuda faptului că oficialii europeni estimează că țara ar avea nevoie de un deceniu de reforme ca să îndeplinească criteriile stricte de aderare ale Uniunii Europene.
Oficialii Comisiei Europene, însă, înțeleg că președintele ucrainean Volodimir Zelenski va putea accepta alte aspecte ale unui posibil acord de pace, precum cedarea de teritorii în favoarea Rusiei, doar dacă va putea prezenta aderarea la UE ca pe un rezultat pozitiv.
Planul preliminar i-ar permite Ucrainei să se alăture Uniunii Europene, cu condiția să accepte o putere decizională mult redusă față de cea exercitată de ceilalți membri.
Drepturile normale de vot, spre exemplu, nu ar fi disponibile Ucrainei, la început, în summiturile liderilor UE și la întâlnirile ministeriale, potrivit oficialilor europeni consultați de Financial Times.
Kievul ar urma să primească acces treptat la părți din piața unică din UE, la subvențiile pentru agricultură și la fondurile de dezvoltare internă, după ce îndeplinesc anumite obiective post-aderare.
„Vremuri extraordinare cer măsuri extraordinare… Este un moment unic într-o generație”
Acest plan ar schimba drastic regulile de aderare acceptate în 1993, care le impun candidaților să respecte o serie lungă de reglementări UE și le permit acestora să intre în blocul comunitar abia după ce au îndeplinit toate reformele necesare.
„Vremuri extraordinare cer măsuri extraordinare… Nu subminăm extinderea. Extindem conceptul extinderii”, a spus un diplomat UE care cunoaște detalii despre planul discutat în Comisia Europeană. „Regulile au fost scrise acum mai bine de 30 de ani. Și ele trebuie să fie mai flexibile. Este un moment unic într-o generație și trebuie să ne ridicăm la nivelul așteptărilor.”
Dar alți diplomați din state UE și din țări candidate, care au fost implicați în discuții neoficiale cu Comisia despre această propunere, au spus că planul a stârnit deja neliniști profunde.
Unii dintre ei se tem de impactul negativ pe care l-ar avea asupra stabilității blocului comunitar pe viitor, de faptul că ar putea afecta valoarea apartenenței la UE și că ar putea deranja unele țări candidate.
„Este o capcană pusă de Putin și Trump și noi intrăm în ea”, a spus un al doilea diplomat UE, referindu-se la riscul ca unitatea Europei să fie afectată.
Noul plan „va deschide o cutie a Pandorei de riscuri politice pe care nimeni de la Bruxelles nu le înțelege pe deplin”
„UE se află din nou între ciocan și nicovală”, a remarcat și Mujtaba Rahman, director general pentru Europa al Eurasia Group. „Nu are de ales decât să accelereze aderarea Ucrainei, însă acest lucru va deschide o cutie a Pandorei de riscuri politice pe care nimeni de la Bruxelles nu le înțelege pe deplin.”
Progresul Ucrainei în actualul proces de aderare a fost încetinit de Ungaria, care a blocat aprobarea unanimă necesară pentru a deschide și închide oficial fiecare din cele 35 de etape ce trebuie parcurse pentru aderare.
Oficialii UE și cei ucraineni cred că dacă SUA vor face parte dintr-un eventual plan de pace, acest lucru va forța Ungaria să permită aderarea Ucrainei.
„Aderarea este atât o garanție de securitate crucială pentru Ucraina, cât și un motor esențial pentru creștere și prosperitate pe viitor”, a spus președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen.
Cu toate că susțin Ucraina, un grup mare de țări UE se opune vehement oricărei măsuri ce va crea posibilitatea ocolirii anumitor reguli sau un sistem de apartenență la UE ce va separa statele membre în două categorii diferite, potrivit diplomaților UE consultați de FT.
„Nu poți avea un proces bazat pe merit cu o dată fixă de finalizare”, a spus unul dintre diplomați.
Avertismentul unui oficial UE: Țările europene nu vor accepta cu forța „niciodată” un astfel de plan
Un oficial important al Uniunii Europene a avertizat că țările UE nu vor accepta cu forța „niciodată” un astfel de plan, ceea ce ar putea declanșa un conflict cu Bruxelles-ul.
Alți oficiali au spus că orice încercare de a schimba procesul de extindere al UE ar perturba, de asemenea, ambițiile altor candidați la aderare și va pune sub semnul întrebării felul în care UE interacționează cu vecinii săi apropiați.
Muntenegru și Albania sunt țările care au făcut cele mai mari progrese în procesul de aderare la UE și ar putea simți că li se oferă o recompensă mai puțin atractivă.
Dacă noul plan de aderare va fi implementat, vor apărea întrebări și despre țările care nu au făcut niciun progres înspre aderare sau care au progresat foarte puțin, precum Bosnia și Turcia, care ar putea primi și ele opțiunea de deveni membre UE de rang inferior.
Există și neclarități în privința felului în care ar fi afectată relația cu țările partenere care nu fac parte din UE, precum Norvegia sau Marea Britanie.
„Se ridică niște întrebări uriașe și dificile cu ceva de acest gen”, a spus un al treilea diplomat UE. „Pot fi așa de multe consecințe neprevăzute.”
Editor : Raul Nețoiu