Prim-ministrul Groenlandei, Jens-Frederik Nielsen, a declarat marți că insula arctică alege Danemarca în detrimentul Statelor Unite, respingând amenințările repetate ale lui Donald Trump de a prelua controlul asupra acesteia. „Dacă trebuie să alegem între SUA și Danemarca aici și acum, alegem Danemarca. Alegem NATO, Regatul Danemarcei și UE”, a declarat Nielsen, potrivit comentariilor traduse de postul public danez DR.
El a vorbit alături de prim-ministrul danez Mette Frederiksen la o conferință de presă la Copenhaga, înaintea discuțiilor decisive dintre oficialii americani, danezi și groenlandezi de la Casa Albă, de miercuri, scrie CNBC.
„A sosit momentul să fim uniți”, a adăugat Nielsen.
„Nu a fost ușor să rezistăm presiunii complet inacceptabile din partea celor mai apropiați aliați ai noștri de-a lungul vieții. Dar multe lucruri sugerează că cea mai grea parte este în fața noastră”, a declarat Frederiksen.
„Nu este de vânzare”
Nielsen a reiterat că Groenlanda „nu este de vânzare” şi că este un stat de drept, calificând situaţia drept „foarte, foarte gravă”, din cauza presiunii „imense” care exista asupra acestui teritoriu.
„Limita este că Groenlanda nu poate fi cumpărată. Suntem împreună în regat cu Danemarca şi vom face întotdeauna parte din alianţa occidentală”, a afirmat premierul Groenlandei.
El a mai declarat că „viitorul Groenlandei va fi decis de groenlandezi, aşa cum prevede statutul de autonomie. Cu acest mesaj călătorim mâine în Statele Unite”.
Ministrul de Externe al Danemarcei, Lars Lokke Rasmussen, confirmase cu câteva ore înainte că miercuri se va întâlni la Washington cu secretarul de Stat american Marco Rubio pentru a discuta despre acest teritoriu autonom danez, o întâlnire la care va participa şi consiliera pentru relaţii externe din Groenlanda, Vivian Motzfeldt.
Întâlnirea va avea loc la Casa Albă, iar vicepreşedintele american JD Vance va fi cel care va găzdui evenimentul, a explicat Rasmussen.
„Groenlanda este în ochiul uraganului, în mijlocul acestei presiuni. Dar este, de asemenea, o chestiune a ordinii mondiale pe care o cunoaştem. Dacă va cădea, Groenlanda şi restul lumii vor trebui să înfrunte provocări greu de combătut”, a afirmat Nielsen.
Danemarca: „Presiunea SUA este inacceptabilă. Urmează cea mai grea parte”
La rândul său, Mette Frederiksen a catalogat marţi drept „inacceptabilă” presiunea SUA de a prelua Groenlanda şi a declarat că „ceea ce urmează este cea mai grea parte”.
„Nu a fost uşor să facem faţă unei presiuni absolut inacceptabile din partea celui mai apropiat aliat al nostru din timpuri imemoriale. Dar multe (aspecte) indică faptul că ceea ce urmează este cea mai grea parte”, a afirmat Frederiksen în conferinţa de presă comună cu premierul groenlandez Jens-Frederik Nielsen.
Situaţia este „foarte gravă”, a recunoscut Frederiksen, subliniind totodată că „Groenlanda face parte din Regatul Danemarcei”.
„Dorim dialog şi colaborare, nu căutăm niciun conflict, dar mesajul nostru este clar: Groenlanda nu este de vânzare”, a adăugat Frederiksen.
Şefa guvernului danez a subliniat că „este tot mai clar că există ceva mai fundamental în joc”, referindu-se la planurile Washingtonului.
„Nu este vorba doar despre Groenlanda sau despre Regatul Danemarcei. Este vorba despre faptul că graniţele nu pot fi schimbate prin forţă, că un popor nu poate fi cumpărat şi că ţările mici nu trebuie să se teamă de cele mari”, a subliniat ea.
Frederiksen a evidenţiat că ţara sa a sporit securitatea în Groenlanda în ultimul an, dar, „desigur că vrem să o consolidăm şi mai mult împreună cu SUA şi NATO, aceasta este cea mai bună garanţie” în faţa interesului Chinei şi Rusiei în Arctica.
Preşedintele american Donald Trump şi-a reiterat în ultimele săptămâni interesul pentru achiziţionarea Groenlandei din motive de securitate naţională. Deşi Washingtonul mizează pe diplomaţie ca primă opţiune, nu exclude alte scenarii, precum o posibilă operaţiune militară.
Danemarca şi Groenlanda, deşi au criticat ameninţările americane, sunt, în acelaşi timp, deschise să intensifice cooperarea cu Washingtonul.
Guvernul Groenlandei îşi exprimase cu o zi înainte sprijinul pentru ca NATO să se ocupe de apărarea teritoriului său şi a subliniat că această insulă „face parte din Regatul Danemarcei”.
Mai multe ţări europene, în frunte cu Germania şi Regatul Unit, au început să studieze posibilitatea ca NATO să îşi sporească prezenţa militară în Groenlanda.
Liderii celor cinci partide politice cu reprezentare în Inatsisartut (Parlamentul din Groenlanda) au apărat în urmă cu patru zile, într-o declaraţie comună, dreptul locuitorilor din Groenlanda de a-şi decide viitorul în faţa ameninţărilor Statelor Unite.
„Viitorul Groenlandei trebuie să fie decis de către groenlandezi. Misiunea viitorului Groenlandei se realizează în dialog cu oamenii săi şi în conformitate cu legile internaţionale şi cu statutul de autonomie. Nicio altă ţară nu poate interveni în acest sens”, se arată în declaraţia comună.
Interesul reînnoit al lui Trump pentru achiziționarea Groenlandei vine după o operațiune militară îndrăzneață a SUA pentru capturarea președintelui venezuelean Nicolas Maduro, pe 3 ianuarie.
Trump, care a susținut de multă vreme preluarea controlului asupra Groenlandei, a declarat că SUA au nevoie de insula arctică pentru a împiedica Rusia și China să facă același lucru, spunând reporterilor că Washingtonul va achiziționa teritoriul danez autonom „într-un fel sau altul”.
Editor : M.C