Paramilitari înarmați care terorizează civilii în orașe, gherile columbiene care transportă droguri și aur de-a lungul granițelor și ofițeri militari care își conduc teritoriile ca pe feude personale: Venezuela, una dintre țările cu cel mai ridicat nivel de infracționalitate mustește de oameni cu arme, scrie Financial Times într-un articol despre centrele de putere, întrepătrunderile dintre ele și ramificațiile acestora până la vârful politicii de la Caracas și problemele cu care se va confrunta Donald Trump în a conduce țara sud-americană.
Mozaicul de bande criminale, paramilitari înarmați și soldați rebeli reprezintă o amenințare majoră pentru dorința președintelui Donald Trump de a „conduce” țara – și pentru orice companie americană care dorește să investească.
Deși președintele interimar Delcy Rodríguez a dat dovadă de o oarecare disponibilitate de a colabora cu SUA, niciunul dintre actorii violenți nu îi răspunde direct.
„Toate grupările armate au puterea de a sabota orice tip de tranziție doar prin condițiile de instabilitate pe care le pot crea”, a declarat Andrei Serbin Pont, analist militar și șef al grupului de reflecție Cries, cu sediul la Buenos Aires. „Există grupări armate para-statale pe întreg teritoriul Venezuelei.”
Pentru a avea vreo șansă de a-i ține sub control, Rodríguez trebuie să-i mențină de partea sa pe cei doi lideri antiamericani ai regimului: ministrul de interne Diosdado Cabello și ministrul apărării Vladimir Padrino.
„Delcy trebuie să facă echilibristică”, a declarat Phil Gunson, analist al Crisis Group în Caracas. Ea și facțiunea sa „nu sunt în măsură să încheie niciun fel de acord cu Trump, cu excepția cazului în care obțin aprobarea celor care dețin armele, adică, practic, Padrino și Cabello”.
Colectivos, milițiile care apără guvernul
De când Washingtonul l-a scos pe președintele Nicolás Maduro din Caracas sâmbătă, milițiile aliniate guvernului, cunoscute sub numele de colectivos, au fost mobilizate pentru a reprima disidența.
Deplasându-se în grupuri de cel puțin trei motociclete, adesea îmbrăcați în negru, cu fețele mascate și cu puști automate în mâini, ei au instalat blocaje rutiere în jurul Caracasului, unde verifică telefoanele cetățenilor în căutarea unor dovezi de subterfugiu. Bărbații, care sunt recrutați din cartierele defavorizate, se consideră păstrătorii flăcării sacre a socialismului.
Au fost creați pentru a acționa ca o interfață locală între poporul venezuelean și guvernul socialist revoluționar al fostului președinte Hugo Chávez, dar de atunci s-au transformat în forțele armate ale regimului.
„Noi suntem cei chemați să apărăm acest proces revoluționar în mod radical, fără ezitare – noi, colectivos, suntem instrumentul fundamental pentru continuarea acestei lupte”, a declarat Luis Cortéz, comandantul Colectivului Catedral Combativa din centrul Caracasului. „Noi suntem și vom fi întotdeauna în luptă și în stradă.”
Grupurile sunt controlate de puternicul ministru de interne Cabello, un antiimperialist înverșunat care este căutat de autoritățile americane pentru corupție, spălare de bani și trafic de droguri – acuzații pe care el le neagă. Cabello, care este și șeful poliției, este de mult timp considerat un rival al lui Rodríguez.
Dar în afara marilor orașe, guvernul a renunțat la controlul asupra unor zone întinse ale țării. Gherilele columbiene operează de-a lungul întregii frontiere de 2.219 km cu vecinul vestic al Venezuelei și exploatează mine de aur ilegale în regiunile sudice, aproape de vasta centură petrolieră Orinoco.
„Dacă SUA ar încerca să pătrundă în zonele sudice ale Venezuelei, s-ar confrunta cu o rezistență acerbă din partea organizațiilor care știu să se integreze în comunitățile locale, folosindu-le ca scuturi umane”, a declarat Bram Ebus, fondatorul Amazon Underworld, care investighează criminalitatea în Amazon. „Acest lucru ar reprezenta, de asemenea, un risc enorm pentru investitorii străini, inclusiv în sectoarele petrolier și minier.”
Gherilele
În prim-plan se află Armata de Eliberare Națională (ELN), un grup de 4.000-6.000 de militanți de origine marxistă, care luptă împotriva statului columbian din anii 1960 și se află pe lista organizațiilor teroriste a SUA.
„ELN este o organizație de gherilă dură, antrenată, capabilă și sofisticată, nu o întreprindere criminală la început de drum”, a declarat Elizabeth Dickson, director adjunct al Crisis Group pentru America Latină. „În Venezuela, aceasta este o organizație care a funcționat în esență ca o forță paramilitară, aliniată intereselor guvernului Maduro până în prezent.”
Grupul este priceput în utilizarea explozibililor și a dronelor și s-a bazat mult timp pe traficul de droguri, racketul și mineritul ilegal pentru a-și finanța ambițiile politice, acum epuizate.
Cetățenii locali din zona minieră a Venezuelei sunt supuși în mod regulat unei justiții sumare brutale, violurilor, violenței sexuale și altor abuzuri și încălcări ale drepturilor omului. Intrarea și ieșirea din zonele controlate de gherilă sunt strict verificate, iar acestea utilizează pe scară largă munca forțată și munca copiilor în minele lor.
Deși gherilele nu au vizat deseori industria petrolieră din Venezuela, ele fură în mod regulat petrol columbian, bombardează conducte și extorchează producătorii.
La câteva ore după capturarea lui Maduro, comandamentul central al ELN a declarat într-un comunicat că va „confrunta planurile imperiale împotriva Venezuelei și a popoarelor din sud”.
Carlos Arturo Velandia, fost comandant al ELN devenit analist de conflict, a declarat: „Dacă există o fractură în cadrul blocului de putere din Venezuela, ELN va fi de partea aripii radicale a chavismului, cu o poziție antiimperialistă clară”.
Chiar și așa, oficialii serviciilor de informații columbiene spun că unii dintre liderii grupului din Venezuela au început să comploteze întoarcerea lor în Columbia, provocați de consolidarea forțelor navale americane.
De asemenea, este prezentă și gruparea de gherilă Segunda Marquetalia, o facțiune disidentă a Forțelor Armate Revoluționare din Columbia (Farc), care s-a demobilizat după acordul de pace din 2016 cu statul columbian. Oficialii serviciilor de informații columbiene spun că prezența sa în Venezuela a fost semnificativ slăbită în ultimele luni de luptă cu ELN.
Ambele grupuri de gherilă colaborează cu sindicatele locale ale crimei organizate, cunoscute sub numele de sistemas, care au legături cu politicieni locali și naționali.
Cartelul Tren de Aragua, foarte mediatizat și desemnat organizație teroristă străină de către SUA, s-a răspândit în Venezuela și a dezvoltat celule în Columbia, Chile și SUA. Influența sa în Venezuela s-a redus odată cu expansiunea în străinătate, unde unii dintre liderii săi cheie au fost capturați, dar rămâne implicat în extorcare, trafic de droguri, răpiri și contrabandă.
Forțele armate sunt strâns legate de gherilele și rețelele criminale.
Gringo, respeta!
În ultimele două decenii, strigătele „gringo, respeta!” („Gringo, respectați-ne!”) au răsunat în timpul manevrelor militare, ofițerii militari adesea corupți mânuind arme rusești și chinezești.
Dar, potrivit analiștilor, opoziției și forțelor de ordine din SUA, armata este polarizată, slab pregătită și puternic implicată în activități criminale, fiind astfel foarte puțin probabil să fie un partener eficient sau dispus să colaboreze cu SUA în combaterea contrabandei cu droguri sau în asigurarea securității țării.
Armata a început să profite de traficul de droguri la începutul anilor 2000, câștigându-și porecla „Cartel de los Soles”, după micii sori galbeni pe care ofițerii superiori îi poartă pentru a-și indica gradul.
Acum, spun experții, aceasta permite transportul cocainei din Columbia prin țară, contrabanda cu petrol și supraveghează o parte din producția de cocaină din Venezuela. Generalii dețin de asemenea de mult timp funcții înalte în compania petrolieră de stat Petróleos de Venezuela, cu care companiile străine trebuie să colaboreze.
Guvernul venezuelean neagă implicarea armatei în activități criminale.
După ce Maduro a lansat o campanie de combatere a mineritului ilegal în 2022, unele unități militare au intervenit pentru a prelua „controlul asupra minelor” pentru ele însele, a declarat Cristina Vollmer Burelli, fondatoarea SOS Orinoco, care monitorizează distrugerea mediului local. Alții au perceput taxe de extorcare sau au permis aliaților locali din gherilă să continue mineritul, potrivit unui raport al International Crisis Group.
Cu toate acestea, armata rămâne esențială pentru stabilitatea politică.
Majoritatea unităților răspund în fața ministrului apărării Padrino, un alt ideolog socialist și loial revoluției. Cu toate acestea, unele unități sunt aliniate cu Cabello.
Padrino este „considerat de unii un potențial trădător care nu a fost niciodată soldat de luptă ca Diosdado și nu este un ucigaș ca el”, a declarat José García, analist militar venezuelean.
O parte din strategia recentă a SUA a fost aceea de a provoca o divizare militară care ar putea să-l doboare pe Maduro. Acest lucru ar fi putut provoca o „situație de război civil”, a spus Gunson, dar „acum șansele ca situația actuală să se înrăutățească depind de o potențială divizare între civilii din guvern și militari”.
Dar, deși „până acum nu există nicio fractură”, a avertizat un ofițer superior al armatei, există „nemulțumiri” în unele zone.
Citește și:
Editor : B.E.