Bulgaria a devenit joi, 1 ianuarie 2026, al 21-lea stat membru al zonei euro, în timp ce România rămâne în afara monedei unice din cauza deficitului bugetar ridicat, a dezechilibrelor fiscale și a lipsei unui consens politic privind adoptarea euro. După această extindere, doar câteva state din Uniunea Europeană nu folosesc încă moneda comună, iar perspectivele unei noi aderări sunt limitate, scrie Reuters.
În România, sprijinul public pentru adoptarea monedei euro este de aproximativ 59%, potrivit sondajului Eurobarometru pentru Comisia Europeană.
Cu toate acestea, țara se confruntă cu cel mai mare deficit bugetar din UE, iar stabilizarea finanțelor publice este un obstacol major în calea aderării.
Analiștii citați de Reuters spun că va dura câțiva ani până când România își va stabiliza finanțele pentru a avea o perspectivă realistă de aderare la zona euro.
În plus, în contextul inflației ridicate, al măsurilor de austeritate și al ascensiunii extremei drepte înaintea alegerilor din 2028, subiectul adoptării monedei unice a dispărut din principalele dezbateri publice.
Ungaria are cel mai mare sprijin public pentru euro, dar decizia este blocată politic
În Ungaria, aproximativ 72% din populație susține adoptarea euro, cel mai ridicat nivel dintre țările UE care nu sunt în zona euro, conform Eurobarometrului.
Totuși, aderarea rămâne blocată din motive politice. Premierul Viktor Orbán se opune unei integrări mai profunde cu UE, iar forintul este consacrat ca monedă națională în Constituție, ceea ce face necesară o majoritate parlamentară extinsă pentru orice schimbare.
Liderul opoziției, Péter Magyar, a afirmat că va pune țara pe drumul adoptării euro dacă partidul său de centru-dreapta va câștiga alegerile de anul viitor.
În același timp, Ungaria are cea mai mare datorie publică raportată la PIB dintre statele UE din afara zonei euro.
Polonia a respins euro, deși este cea mai mare economie din afara zonei
În Polonia, sprijinul public pentru euro este de aproximativ 45%.
Ministrul Finanțelor, Andrzej Domański, a declarat că Varșovia nu lucrează la adoptarea monedei unice și că economia poloneză este „fericită să aibă propria monedă”.
Liderul partidului de opoziție Lege și Justiție, Jarosław Kaczyński, a spus că susținerea euro echivalează cu o amenințare la adresa intereselor naționale, ceea ce indică un climat politic puternic eurosceptic.
Cehia evită adoptarea euro din motive economice și politice
În Cehia, nivelul de susținere publică pentru euro este de aproximativ 30%.
Guvernul nu are planuri concrete pentru adoptarea monedei unice, iar nivelul relativ scăzut al datoriei publice alimentează temerile privind asumarea obligațiilor financiare ale statelor mai îndatorate din zona euro.
Fostul premier Andrej Babiš a susținut consacrarea coroanei cehe în Constituție, după ce și-a reorientat partidul spre poziții conservatoare și eurosceptice.
Suedia menține euro în afara agendei politice
În Suedia, adoptarea euro rămâne un subiect minor.
După referendumul din 2003, în care 56% dintre alegători au respins moneda unică, sprijinul public a rămas moderat.
Partidele populiste și eurocritice, în special Democrații Suedezi, se opun aderării, iar influența lor asupra guvernului minoritar de dreapta face ca orice discuție să rămână la nivel teoretic.
Danemarca rămâne în afara zonei euro printr-o clauză de excepție
Danemarca beneficiază de un opt-out care îi permite să rămână în afara zonei euro chiar dacă ar îndeplini criteriile de convergență.
Sprijinul public pentru adoptarea monedei unice este de aproximativ 33%, iar autoritățile nu au anunțat intenții de a renunța la acest statut special.
Editor : A.D.