Constructorul croat Rimac încheie producția spectaculosului său hypercar 100% electric Nevera cu un bilanț total de numai 71 de exemplare livrate clienților — mai puțin de jumătate din cele 150 de unități pe care compania intenționa inițial să le fabrice. Anunțul confirmă o realitate tot mai evidentă la vârful pieței auto de ultra-lux: în ciuda performanțelor dinamice uluitoare și a zecilor de recorduri mondiale doborâte, apetitul colecționarilor pentru hypercaruri pur electrice s-a diminuat considerabil.
Cu toate acestea, fondatorul companiei, Mate Rimac, refuză să considere proiectul un eșec și privește modelul drept piatra de temelie a întregului grup Rimac-Bugatti.
Bilanțul final: 51 de unități standard și 20 de exemplare Nevera R
Într-un mesaj video publicat recent pe Instagram, Mate Rimac a detaliat cifrele finale ale seriei de producție:
- 51 de unități din versiunea standard Rimac Nevera;
- 20 de unități din varianta extremă Nevera R.
Chiar dacă totalul de 71 de mașini este departe de ținta inițială de 150 de exemplare, Rimac subliniază că Nevera rămâne cel mai bine vândut hypercar electric din categoria sa și unul dintre cele mai rapide automobile de serie construite vreodată — cel puțin până când noul Tesla Roadster va ajunge efectiv pe șosele.
Palmaresul tehnic al modelului rămâne unul de referință în istoria automobilului. În urmă cu 18 luni, varianta Nevera R a stabilit nu mai puțin de 24 de recorduri mondiale într-o singură zi, inclusiv un timp de 25,79 secunde pentru exercițiul 0–400–0 km/h (record depășit ulterior de Koenigsegg Jesko Absolut). Anul trecut, același model a înregistrat sprinturi halucinante: 0–160 km/h (100 mph) în 2,96 secunde, 0–200 km/h în 3,95 secunde, 0–300 km/h în 7,89 secunde și o viteză maximă de 431,45 km/h (268,2 mph) — record absolut pentru un vehicul electric până la apariția lui BYD Yangwang U9 Xtreme.
De ce au renunțat miliardarii la electrice: Lecția „smartwatch-ului” și nașterea motorului V16 de pe Bugatti Tourbillon
Atunci când Nevera a fost dezvăluit în 2021, mașinile sport electrice păreau viitorul incontestabil al performanței, determinând inclusiv celebra casă italiană Pininfarina să folosească arhitectura croată pentru propriul hypercar Battista. În ultimii ani însă, preferințele clienților ultra-bogați s-au schimbat radical: colecționarii caută astăzi experiențe analogice, emoție mecanică și motoare termice masive, precum cele oferite de Gordon Murray Automotive sau Koenigsegg.
Mate Rimac însuși a comparat hypercarurile electrice precum Nevera cu ceasurile inteligente (smartwatch): sunt net superioare din punct de vedere tehnologic și al performanțelor brute, dar nu au prestigiul emoțional și valoarea de colecție pe termen lung ale unui mecanism clasic. În viziunea sa, vârful piramidei auto va rămâne fidel motoarelor cu ardere internă și în anii următori.
Cea mai bună dovadă a acestei schimbări de filozofie este chiar Bugatti Tourbillon. Când Mate Rimac a fost adus la cârma mărcii din Molsheim pentru a dezvolta succesorul lui Chiron, planul inițial prevedea ca Nevera să servească drept bază pentru un Bugatti 100% electric. Antreprenorul croat a decis însă să schimbe direcția, transformând noul Tourbillon într-un hibrid echipat cu un spectaculos motor V16 aspirat natural de 8,3 litri, dezvoltat împreună cu Cosworth.
Fără succesul tehnologic al lui Nevera, grupul Volkswagen nu ar fi încheiat niciodată parteneriatul cu Rimac, iar Bugatti Tourbillon și motorul său V16 nu ar fi existat — motiv suficient pentru ca Mate Rimac să își considere primul hypercar un triumf strategic deplin.