Peste un milion de angajați plătiți cu salariul minim așteaptă să afle dacă vor primi venituri mai mari de la 1 ianuarie. Într-un interviu acordat în exclusivitate pentru Digi24, ministrul Muncii, Florin Manole, a vorbit despre negocierile privind salariul minim, reducerea taxării muncii, cota de lucrători străini și calendarul noii legi a salarizării. Oficialul susține că numărul muncitorilor aduși din afara Uniunii Europene trebuie să țină cont de cererea pieței, dar și de nevoia de a lăsa mai mult spațiu lucrătorilor români.
În interviul acordat Digi24, Florin Manole a fost întrebat despre declarațiile controversate ale unor reprezentanți ai extremei drepte din Germania, care au acuzat românii că ar abuza de sistemul de asigurări sociale german.
„Am știință că sute de mii de români din Germania lucrează legal, plătesc taxe și au o viață normală acolo. Mi-ar fi plăcut ca ei să fie aici. Vă spun sincer, cu siguranță sunt oameni care au și beneficii sociale, dar acestea se acordă într-un singur fel, conform legii. Acolo unde există fraude, ele trebuie sancționate”, a declarat ministrul Muncii.
Florin Manole a amintit și de un caz de fraudă investigat de DIICOT, în legătură cu Casa de Pensii, despre care a spus că a avut loc cu aproximativ o lună și ceva în urmă.
„Există fraude, probabil pretutindeni, mai mari sau mai mici. Ele trebuie și sunt sancționate, dar asta nu înseamnă că își poate permite orice politician, indiferent de naționalitate sau cetățenie, din orice țară, să îi trateze cu prezumția de vinovăție pe toți cei dintr-o categorie, oricare ar fi ea. Aici este vorba despre români”, a afirmat oficialul.
Ministrul a criticat limbajul folosit de politicienii extremiști și a atras atenția asupra riscului ca probleme precum sărăcia, inflația și nemulțumirile sociale să alimenteze extremismul de dreapta.
Acesta a amintit că lupta împotriva extremismului a reprezentat principalul factor de coeziune al fostei coaliții de guvernare și a susținut că problema nu a dispărut, chiar dacă vechea formulă politică nu mai există.
„Cam multă lume a uitat, de la jumătatea anului trecut și până astăzi, că principalul factor de coeziune pentru fosta coaliție de guvernare, care în Comisia de apărare, de exemplu, încă se manifestă cam la fel, adică același grup, a fost lupta cu extremismul. Asta nu s-a schimbat, nu s-a terminat, chiar dacă nu mai există coeziunea și fosta coaliție. Problema rămâne”, a declarat ministrul.
Manole, despre acuzațiile lui George Simion privind muncitorii străini: „Antreprenorii români îi aduc”
Ministrul Muncii a fost întrebat și despre afirmațiile liderului AUR, George Simion, potrivit căruia România primește prea mulți muncitori din afara Uniunii Europene. Simion a criticat politica de recrutare a lucrătorilor străini și a susținut că aceasta ar contribui la menținerea salariilor la un nivel scăzut, în detrimentul angajaților români.
„Cred că vin atât cât cere piața, adică antreprenorii români de orice fel, din orice domeniu, care aduc genul acesta de lucrători. Sigur că, fără a fi avut vreodată simpatii și teme politice comune cu domnul Simion, la sfârșitul anului trecut, în discuția din Consiliul Național Tripartit, am cerut să avem o cotă mai mică pentru acest an, tocmai pentru a lăsa mai mult spațiu pentru lucrătorii români, pentru că anticipam, pe baza cifrelor, un șomaj în creștere în cursul acestui an. Anticiparea a fost corectă”, a explicat ministrul.
Manole a precizat că, pentru acest an, cota aprobată a fost de 100.000 de lucrători străini, deși el propusese reducerea acesteia la 75.000. În anul precedent, cota fusese de 90.000 de persoane.
Ministrul a explicat că propunerea sa avea la bază și problemele legislative care îngreunau accesul în România al unor lucrători recrutați din Asia de Sud-Est. El a precizat că legislația a fost între timp revizuită și a atras atenția asupra rețelelor de trafic de persoane.
„Rețelele de trafic sunt o realitate, dar ele nu trebuie combătute cu discurs extremist și cu Codul penal”, a afirmat Florin Manole.
Întrebat dacă muncitorii străini iau locurile de muncă ale românilor, ministrul a respins această idee și a susținut că lucrătorii aduși legal contribuie la bugetul public prin taxele plătite, inclusiv la sistemul de pensii.
„Oamenii aceștia contribuie cu taxe, inclusiv la sistemul nostru de pensii. Și putem să anticipăm doar așa, din bun-simț, fără date, dar există și date, că oamenii aceștia nu o să ia o pensie în România, nu vor face stagiu de cotizare aici de 15 ani. Alții poate vor alege să se întoarcă acasă, așa cum mulți dintre cetățenii români care au lucrat în străinătate au ales să își trăiască pensia în România”, a declarat ministrul.
Florin Manole a dat exemplul mamei sale, care a lucrat 12 ani în Spania, perioadă insuficientă pentru îndeplinirea stagiului minim de cotizare în România, dar care a ales să se întoarcă în țară.
„Orice discurs împotriva unui om care lucrează legal într-o țară este greșit, pentru că, dacă respecți legile, cetățenia, etnia, culoarea sau orice alt criteriu nu au nicio relevanță. Criteriul relevant este să respectăm legea”, a mai spus ministrul.
Manole: Programele de ocupare trebuie adaptate la noua piață a muncii
Ministrul Muncii a admis că programele de ocupare sunt depășite și că România, asemenea altor state europene, trebuie să găsească soluții pentru adaptarea acestora la schimbările de pe piața muncii.
„Avem mai mulți șomeri decât ar fi bine să avem. Avem prea mulți șomeri, avem probleme în adaptarea la noua piață a muncii. Inteligența artificială produce efecte deja greu de anticipat, nu în România, ci în economii mai avansate și în zone mai avangardiste de pe planetă”, a afirmat Florin Manole.
El a precizat că subiectul va fi discutat la nivel european, inclusiv la reuniunea miniștrilor Muncii din luna decembrie. În opinia sa, problemele de pe piața muncii nu pot fi rezolvate prin discursuri îndreptate împotriva lucrătorilor din Asia de Sud-Est.
Ministrul a criticat și apropierea politică a liderului AUR de formațiuni extremiste din vestul Europei, susținând că românii care au muncit legal în Spania, Franța sau Italia au fost, în unele cazuri, victime ale unor tratamente discriminatorii.
Legea salarizării, finalizată până la sfârșitul lui 2027
În ceea ce privește salariile angajaților din sistemul public, Florin Manole a declarat că legea salarizării va reveni pe agenda Guvernului în 2027 și trebuie finalizată cel târziu la sfârșitul acelui an.
Ministrul a explicat că, înainte de reluarea discuțiilor pe marginea legii, Guvernul trebuie să pregătească bugetul și să ia o serie de decizii cu impact social și bugetar, inclusiv în privința pensiilor, ajutoarelor sociale și sprijinului pentru plata energiei.
„Legea salarizării trebuie să reintre pe ordinea de zi pentru a fi finalizată în 2027. Cred că este spațiu suficient”, a declarat Florin Manole.
Oficialul a vorbit și despre propunerea de înghețare sau eșalonare a salariilor demnitarilor, pe care a susținut-o anterior. El a explicat că o astfel de măsură ar fi putut permite o eșalonare a creșterilor salariale și pentru alte categorii de angajați din sectorul public, inclusiv pentru cei din educație.
Potrivit ministrului, sindicatele din educație au susținut o asemenea variantă, care ar fi putut contribui la gestionarea presiunii asupra bugetului și a cheltuielilor publice.
Manole a precizat însă că soluția nu a putut fi aplicată din cauza constrângerilor impuse de Comisia Europeană. În opinia sa, această restricție nu mai există în prezent, ceea ce ar putea permite reluarea discuțiilor privind eșalonarea.
Întrebat dacă există un termen clar pentru adoptarea noii legi a salarizării, ministrul a răspuns: „Anul 2027, maximum la sfârșitul anului trebuie să fie gata”.
Editor : C.A.