Preşedintele USR, Dominic Fritz, a declarat că „încă o doamnă din politica germană s-a trezit să jignească românii, de data asta de la extrema stângă”, el afirmând că românii care muncesc în Germania contribuie cu o sumă între 6 şi 9 miliarde de euro la bugetul Germaniei.
„Încă o doamnă din politica germană s-a trezit să jignească românii, de data asta de la extrema stângă. Ea vrea ca românii care muncesc în Germania să nu mai primească alocaţie pentru copii dacă aceştia trăiesc în România. I-am răspuns Sahrei Wagenknecht. Românii care muncesc în Germania contribuie cu o sumă între 6 şi 9 miliarde de euro la bugetul Germaniei. Retorica aceasta agresivă a extremiştilor e la fel peste tot: soluţia lor e să găsească un ţap ispăşitor, nu să îmbunătăţească viaţa oamenilor. Nu-i putem lăsa”, a scris preşedintele USR pe Facebook.
Liderul USR i-a transmis un mesaj video reprezentantei din Germania.
„Dragă doamnă Wagenknecht, nu mai copiaţi după doamna Weidel. Când spuneţi că politica germană ar trebui să se gândească mai mult la Bitterfeld şi mai puţin la Bucureşti, cei doi de B or fi ei o aliteraţie simpatică, dar dincolo de asta nu are absolut niciun sens. Vă explic de ce, aşa, de la Timişoara până în Turingia. Vreţi ca oamenii care muncesc şi plătesc impozite în Germania să nu mai primească alocaţie pentru copii dacă aceştia trăiesc în străinătate. Şi justificaţi asta spunând că „La Bitterfeld oamenii stau la coadă la banca de alimente, iar la Bucureşti se virează banii contribuabililor”, spune liderul USR.
Dominic Fritz continuă: „Înţeleg, dragă doamnă Wagenknecht, că nu cunoaşteţi alt oraş românesc care începe cu B, dar exemplul şchiopătează rău. Bucureştiul are un PIB pe cap de locuitor cu aproximativ 30% mai mare decât districtul Bitterfeld. Capitala României nu ia nimănui nimic. Nici eu nu spun că Berlinul e zonă calamitată doar pentru că zeci de mii de medici şi asistente din România ţin în viaţă sistemul medical german”.
Preşedintele USR afirmă că peste o jumătate de milion de românce şi români plătesc în Germania impozit pe salariu şi contribuţii sociale.
„În total, probabil că ajung aşa vreo 7, 8, 9 miliarde de euro în contul statului german, care finanţează şi Bitterfeldul. Alocaţiile pentru copiii care trăiesc în România reprezintă, faceţi şi dumneavoastră socoteala, poate în jur de 1%, deci o fărâmă din suma totală. Şi oricum, de multe ori se plăteşte doar diferenţa faţă de alocaţia românească. Alocaţia pentru copii nu e pomană în Germania. Cine plăteşte impozit pe salariu are dreptul la ea. Dacă i-o tăiaţi zidarului din Botoşani pentru că al lui copil merge la şcoală în România, el primeşte pentru aceeaşi muncă mai puţin decât colegul lui din Bitterfeld, care stă lângă el pe aceeaşi schelă. Salariu egal pentru muncă egală, doamnă Wagenknecht, asta era cândva politică de stânga. Şi da, nici mie nu-mi place că aproape 60.000 de copii din România trebuie să trăiască permanent fără mama sau fără tata, pentru că cel puţin unul dintre părinţi munceşte pe un salariu amărât undeva în UE. Dar că vreţi acum să-i mai pedepsiţi o dată pe aceşti copii, doamnă Wagenknecht, tăindu-le alocaţia, asta e de-a dreptul dezgustător”, menţionează Fritz.
„Eu cred, dragă doamnă Wagenknecht, că ştiţi foarte bine că ce propuneţi nu e deloc compatibil cu dreptul european. Alimentaţi nişte clişee vechi şi ieftine despre români şi le ambalaţi într-o pseudoreformă, doar ca să vă daţi bine pe lângă doamna Weidel. Şi cu asta contribuiţi exact ZERO la îmbunătăţirea situaţiei acelor germani de care pretindeţi că vă pasă atât de mult. Tocmai dumneavoastră îi asmuţiţi, pentru câteva click-uri, pe est-germani împotriva est-europenilor. În 1989, adică în anul în care dumneavoastră, doamnă Wagenknecht, aţi intrat în SED, partidul comunist din RDG, aici la Timişoara zeci de revoluţionari au fost ucişi de regimul Ceauşescu, pentru că au ieşit în stradă pentru libertate şi pentru dreptul de a aparţine Europei. Arătaţi un pic de respect, doamnă Wagenknecht, pentru că Europa liberă, care vă permite să vă răspândiţi tezele aiurite, a fost construită şi se construieşte în continuare şi de românce şi români. Bucureştiul şi Bitterfeldul vă aşteaptă scuzele”, mai transmite liderul USR.
Preşedintele USR, Dominic Fritz, a reacţionat marţi la declaraţiile politicienei germane Sahra Wagenknecht, fondatoarea unui partid populist de stânga, care a cerut ca Germania să nu mai plătească alocaţii pentru copiii românilor care muncesc în această ţară, dar ale căror familii au rămas în România. Este a doua politiciană germană căreia Fritz îi răspunde în decurs de câteva zile, după ce a criticat-o pe copreşedinta partidului de extremă dreapta Alternativa pentru Germania (AfD), Alice Weidel, pentru acuzaţii potrivit cărora românii ar profita de sistemul social german.
La 30 octombrie, Sahra Wagenknecht, fondatoarea Alianţei Sahra Wagenknecht (BSW), a denunţat, într-o declaraţie acordată publicaţiei Berliner Zeitung, ceea ce a prezentat drept exploatarea sistemului social german.
„Este absolut inacceptabil ca statul german să se lase exploatat în acest fel. Această evoluţie trebuie oprită”, a declarat ea.
„Politicienii trebuie să se gândească din nou mai mult la Bitterfeld decât la Bucureşti. Nu se pot acorda alocaţii pentru copii care nu locuiesc în Germania”, a adăugat Wagenknecht, referindu-se la un oraş din estul Germaniei.
Declaraţiile sale au venit după o controversă provocată de copreşedinta AfD Alice Weidel, care a acuzat, la 28 octombrie, migranţii români că profită de sistemul de protecţie socială german, transmite News.ro.
„Alocaţii pentru copii, ajutor social de bază, asistenţă medicală: tot mai mulţi migranţi din România ne jefuiesc sistemul social german”, a scris Weidel pe X.
Declaraţiile Sahrei Wagenknecht au fost provocate de acelaşi documentar al televiziunii publice regionale germane MDR care a stat la originea acuzaţiilor lansate anterior de Alice Weidel. Reportajul, consacrat imigraţiei din România şi Bulgaria şi accesului imigranţilor la prestaţiile sociale germane, prezintă inclusiv declaraţiile unor aleşi locali români despre beneficiile economice ale banilor trimişi acasă de cei plecaţi la muncă în Germania. Documentarul a fost disponibil online începând din 26 octombrie, înainte de a fi difuzat la televiziune la 4 noiembrie.
Dominic Fritz i-a răspuns lui Weidel la 3 noiembrie, într-un mesaj video în limba germană, în care a denunţat generalizarea unor cazuri de abuz la nivelul întregii comunităţi româneşti şi a subliniat contribuţia economică a românilor care muncesc în Germania.
Potrivit datelor oficiale germane citate de Deutsche Welle, aproximativ 520.000 de români au locuri de muncă pentru care plătesc contribuţii sociale în Germania, iar rata de ocupare în rândul românilor de vârstă activă este mai mare decât cea a germanilor.
De asemenea, alocaţiile plătite pentru copiii care locuiesc în alte ţări reprezintă mai puţin de 1% din totalul alocaţiilor acordate de statul german.
Legislaţia europeană permite, în anumite condiţii, plata acestor prestaţii pentru copiii care locuiesc într-un alt stat membru al Uniunii Europene, atunci când unul dintre părinţi lucrează în Germania.
Controversa a provocat reacţii şi în rândul comunităţii româneşti din Germania. La 8 noiembrie, 22 de organizaţii şi iniţiative româneşti au cerut celor două politiciene să îşi retragă afirmaţiile şi să prezinte scuze, a relatat Deutsche Welle.
Editor : A.C.