Jan Marsalek, fostul director al Wirecard, acum fugar, despre care se spune că ar lucra pentru FSB-ul rus, a susținut că rețeaua sa a contribuit la demiterea cancelarului austriac Sebastian Kurz în 2021. În mesaje secrete dezvăluite de The Telegraph, Marsalek s-a lăudat că „l-a detronat cu succes” pe Kurz, obținând telefonul unui aliat apropiat care conținea mesaje compromițătoare.
Dacă se dovedește a fi adevărat, acest lucru ar putea dezvălui o interferență directă a Rusiei în conducerea unei țări din UE.
Cu toate acestea, anchetatorii nu au confirmat în mod independent afirmațiile lui Marsalek.
Potrivit evaluării mai multor agenții de securitate, Kremlinul încearcă de mult timp să semene dezbinare și să destabilizeze guvernele din întreaga Europă, scrie The Telegraph.
Marsalek este unul dintre cei mai căutați oameni din lume și este fugar din iunie 2020, când compania sa, gigantul german din domeniul tehnologiei Wirecard, s-a prăbușit, înregistrând un deficit de 1,6 miliarde de lire sterline în contabilitate.
Lucrează pentru Kremlin de mai bine de un deceniu
De la dispariția sa, s-a aflat că lucrează pentru Kremlin de mai bine de un deceniu, iar poliția britanică a declarat că este implicat în activități de spionaj la scară „industrială”.
Este căutat pentru fraudă și face obiectul unei anchete pentru spionaj în mai multe țări europene, inclusiv în Austria, țara sa natală.
Sir Iain Duncan Smith, copreședintele grupului parlamentar interpartinic privind sancțiunile Magnitsky și fost lider al Partidului Conservator, a declarat că ancheta ziarului The Telegraph a evidențiat cât de „obraznică” devine Rusia.
El a adăugat: „Nici măcar nu le pasă dacă oamenii cred că fac asta. Ei consideră că suntem foarte slabi în această privință, că nu putem riposta – așa că au mână liberă.”
Graeme Downie, un deputat laburist membru al comisiei speciale pentru apărare, a declarat că concluziile ziarului The Telegraph sunt „îngrijorătoare”, adăugând: „În ultimă instanță, obiectivul strategic al lui Putin este de a diviza fundamental democrațiile unele de altele.”
Cel mai tânăr lider din lume când a devenit cancelar, în 2017
Kurz a fost cel mai tânăr lider din lume când a devenit pentru prima dată cancelar al Austriei în 2017, la vârsta de 31 de ani.
Cu toate acestea, ascensiunea sa fulminantă – care l-a văzut ocupând această funcție de două ori – a fost umbrită de acuzații de corupție, inclusiv aceea că fonduri publice au fost utilizate pentru publicitate politică. Kurz a negat întotdeauna aceste acuzații.
Când rețeaua de spionaj a lui Marsalek, condusă de Roussev, a fost arestată în Marea Britanie, poliția a confiscat sute de mii de mesaje care detaliau operațiunile planificate de pe teritoriul britanic.
O parte dintre acestea au fost transmise autorităților, inclusiv celor austriece, care investighează dacă spionii lor au furnizat informații lui Marsalek și, prin urmare, rușilor.
Unul dintre dosarele lor de anchetă, examinat de The Telegraph – care face parte din Axel Springer Global Reporters Network – prezintă mesaje trimise de bărbatul pe care autoritățile l-au identificat ca fiind Marsalek, folosind pseudonimul „Rupert Ticz”, pe 22 octombrie 2021.
Marsalek vorbește despre „un tip” care „a lucrat de fapt pentru noi o vreme”, dar spune că „acum este victima unei vânători de vrăjitoare din partea echipei fostului cancelar”.
El continuă spunând că „l-am răsturnat cu succes” pe fostul cancelar „prin confiscarea telefonului mobil” al bărbatului „care gestionează finanțarea secretă a campaniei lor”.
Marsalek a distribuit apoi un link către un articol despre acuzațiile de corupție aduse lui Kurz și despre telefonul care fusese confiscat de la Thomas Schmid, unul dintre cei mai apropiați colaboratori ai liderului și fost înalt funcționar în cadrul Ministerului Finanțelor din Austria.
Telefonul lui Schmid fusese confiscat în noiembrie 2019. Comunicările ample recuperate de pe dispozitiv au devenit ulterior probe importante în mai multe anchete de corupție.
Percheziții care au vizat guvernul lui Kurz și partidul său politic, OVP
În octombrie 2021, procurorii au efectuat percheziții care au vizat guvernul lui Kurz și partidul său politic, ÖVP, în legătură cu acuzațiile privind utilizarea abuzivă a fondurilor publice pentru sondaje de opinie și acoperire mediatică favorabile din punct de vedere politic.
Presiunea exercitată de anchetă l-a determinat pe Kurz să-și anunțe demisia din funcția de cancelar pe 9 octombrie 2021. După două săptămâni, Marsalek i-a scris lui Roussev că era „o poveste destul de complicată”.
Ulterior în conversație, el s-a referit din nou la consecințele politice ale informațiilor recuperate de pe telefon, spunând: „Iar restul conversațiilor l-au «ucis» pe cancelar.”
Documentele nu conțin dovezi independente că Marsalek ar fi organizat efectiv confiscarea telefonului.
Legăturile lui Marsalek cu fostul serviciu de informații interne al Austriei, BVT, au fost investigate amănunțit, iar o serie de spioni de rang înalt și ofițeri de poliție sunt acuzați că i-au furnizat informații destinate statului rus.
Mesajele dintre Marsalek și Roussev sunt incluse în dosarele poliției austriece care anchetează „sprijinul acordat unui serviciu de informații străin – amestec în politica austriacă”.
Documentele se referă, de asemenea, la posibile infracțiuni legate de alegeri, încălcări ale îndatoririlor oficiale și corupție.
O evaluare a mesajelor redactată de anchetatori menționează că „Marsalek a afirmat fără echivoc că «ei» l-au «răsturnat» pe cancelar într-o operațiune reușită”.
Raportul continuă: „Marsalek i-a mărturisit astfel lui Roussev că a fost implicat în confiscarea acestui telefon mobil.”
Prin urmare, anchetatorii au interpretat conversația ca fiind o recunoaștere din partea lui Marsalek a implicării sale în confiscarea unui telefon care a contribuit la căderea cancelarului.
Aceeași evaluare a menționat că rămâne necunoscut dacă referirea lui Marsalek la „tipul” care a lucrat „pentru noi” se referea la Wirecard sau la un serviciu de informații rus.
Documentul precizează: „Ancheta privind această chestiune este încă în curs.”
Kurz, șocat că Rusia ar putea fi implicată
Kurz a refuzat să comenteze mesajele și evaluarea anchetatorilor.
Surse apropiate fostului cancelar au declarat că acesta a considerat întotdeauna că acuzațiile aduse împotriva sa au fost motivate politic și a fost șocat să afle că acestea ar putea avea legătură cu Rusia.
La momentul trimiterii mesajelor, Marsalek locuia la Moscova și desfășura activități în principal pentru Serviciul Federal de Securitate (FSB) al lui Vladimir Putin, au afirmat procurorii britanici.
Se pare că mesajele au fost obținute de pe telefoanele mobile și dispozitivele confiscate de Poliția Metropolitană din pensiunea din Great Yarmouth unde locuia Roussev când a fost arestat în februarie 2023.
El a fost unul dintre numeroșii bulgari arestați în Marea Britanie, acuzați de spionaj în favoarea Rusiei. Aceștia au fost condamnați ulterior, iar Roussev – liderul rețelei de spionaj, despre care autoritățile au afirmat că primea ordine direct de la Marsalek – a fost condamnat la 10 ani și opt luni de închisoare.
Grupul organiza operațiuni de supraveghere asupra oponenților Kremlinului și a jurnaliștilor de investigație și discuta despre răpiri, precum și despre planificarea campaniilor de dezinformare.
Rețeaua avea, de asemenea, acces la informații sensibile ale guvernului austriac. În luna mai a anului trecut, The Telegraph a dezvăluit că trei telefoane mobile aparținând unor înalți funcționari ai Ministerului de Interne austriac au ajuns în Rusia.
Telefoanele fuseseră avariate în urma unui accident de canotaj în 2017 și fuseseră predate unui expert criminalist pentru recuperarea datelor.
Conform dosarelor anchetei austriece, acestea au ajuns ulterior în posesia unor persoane asociate cu Marsalek. Roussev a organizat preluarea lor la Viena și transferul către Rusia via Istanbul în 2022.
Acestea erau telefoane diferite de dispozitivul lui Schmid, care fusese confiscat de anchetatorii austrieci în noiembrie 2019. Nu s-a stabilit nicio legătură între cele două incidente.
Referirea la un telefon confiscat se referă la una dintre cele mai importante probe din anchetele privind corupția politică din Austria din ultimii ani.
Schmid era o figură de rang înalt în cadrul Ministerului Finanțelor și un colaborator apropiat al lui Kurz. Ulterior, a devenit șeful holdingului de stat ÖBAG.
Telefonul său mobil a fost confiscat de anchetatorii austrieci pe 12 noiembrie 2019, iar poliția a recuperat o cantitate considerabilă de comunicări, inclusiv mesaje care fuseseră șterse anterior.
Aceste mesaje au devenit ulterior parte integrantă a mai multor anchete de corupție privind numirile politice, publicitatea guvernamentală și acuzațiile referitoare la utilizarea fondurilor publice în scopuri politice de partid.
Pe 6 octombrie 2021, procurorii austrieci au efectuat percheziții la cancelaria federală, la Ministerul Finanțelor și la sediul partidului ÖVP al lui Kurz.
Perchezițiile au făcut parte dintr-o anchetă privind acuzațiile că banii contribuabililor ar fi fost folosiți pentru a finanța sondaje și reportaje favorabile din punct de vedere politic și au dus la demisia lui Kurz.
Mesajul lui Marsalek către Roussev a fost scris după 13 zile, la aproape doi ani de la confiscarea inițială a telefonului lui Schmid.
La acel moment, detaliile cazului – inclusiv informațiile despre miile de fotografii intime de pe telefonul lui Schmid, despre care Marsalek a glumit – apăruseră deja în presa locală.
Spionjul rusesc de la Viena
Marsalek se află de ani de zile în afara razei de acțiune a autorităților europene, iar ziarul The Telegraph nu a reușit nici el să îl contacteze pentru a obține un comentariu.
Robert Clark, cercetător la Yorktown Institute, un think tank cu sediul la Washington specializat în securitate națională, a declarat: „Este cel mai prost păstrat secret din Europa faptul că o mare parte din personalul diplomatic rus de la Viena – unul dintre cele mai numeroase din Europa, cu peste 500 de angajați – este format din agenți sub acoperire ai agențiilor de informații ruse, inclusiv SVR și GRU.
„Această problemă este agravată de neutralitatea constituțională de lungă durată a Austriei și de cadrul juridic, care au avantajat acest mediu permisiv pentru spionajul rus.
„Deși Austria a expulzat un număr de diplomați ruși – cel mai notabil chiar luna trecută – Viena rămâne un nod central pentru influența și operațiunile rusești. Nu este de mirare că serviciile de informații ruse ar folosi acel mediu relativ sigur pentru a încerca să-i răstoarne pe șefii de stat.”
Clarke a adăugat: „Ceea ce este și mai îngrijorător acum, comparativ chiar și cu anul 2021 și cu perioada dinaintea războiului din Ucraina, din timpul guvernului lui Kurz, este disponibilitatea tot mai mare a Rusiei de a folosi mijloace mai belicoase de spionaj, coerciune și sabotaj, pentru a semăna diviziune în Europa, în rândul guvernelor și instituțiilor sale, slăbind în cele din urmă mecanismele de răspuns colectiv pe care continentul se bazează pentru a face față ostilității rusești.
„Kremlinul va deveni probabil și mai belicos, nu mai puțin, în ciuda unor dezvăluiri compromițătoare precum acestea.”
Ed Arnold, cercetător asociat senior la grupul de reflecție Royal United Services Institute, a declarat: „Serviciilor secrete ruse le place să provoace haos, dezordine și perturbări. Dar chiar dacă nu le provoacă ele însele, sunt mai mult decât fericite să le exploateze și să agraveze dezacordurile sau fisurile politice.”
Austria, mult timp un „focar de spionaj”
El a afirmat că Austria a fost mult timp un „focar de spionaj”, adăugând că Rusia o considera probabil o „țintă ușoară” pentru activitățile sale ostile.
Arnold a spus că Marsalek ar putea „să-și depășească limitele” subliniindu-și rolul în căderea domnului Kurz, adăugând: „Dacă vrei să-ți faci un nume în această lume ca un fel de intermediar, ai nevoie de recunoaștere.”
Un purtător de cuvânt al Ministerului Federal al Internelor din Austria a declarat că nu pot comenta anchetele în curs privind rețeaua lui Marsalek.
Acesta a declarat pentru The Telegraph că „serviciul austriac de informații criminale nu furnizează informații și nu comentează anchetele sau procedurile în curs, și nici nu dezvăluie informații referitoare la persoane specifice”.