Țările europene doresc ca Rusia să pună capăt războiului împotriva Ucrainei înainte de a discuta despre preocupările Kremlinului cu privire la arhitectura de securitate mai largă a continentului, au declarat surse familiarizate cu această chestiune, o poziție care riscă să le pună în conflict cu SUA în ceea ce privește cea mai bună modalitate de a pune capăt conflictului, relatează Bloomberg.
De asemenea, oficialii europeni susțin cu fermitate că cererile formulate de președintele rus Vladimir Putin înainte de război, care ar reduce efectiv prezența NATO în Europa de Est, rămân în continuare inacceptabile, au afirmat sursele, care au solicitat să rămână anonime pentru a putea discuta despre deliberări confidențiale.
Unul dintre obiectivele principale ale cadrului de securitate actual este acela de a descuraja Rusia să atace Europa. Nu ar avea prea mult sens să se poarte astfel de discuții în condițiile în care Moscova continuă să ducă un război împotriva Ucrainei și încalcă o serie de acorduri existente, au afirmat unele dintre surse.
Această abordare riscă să agraveze tensiunile cu administrația Trump, care a insistat pentru includerea unor propuneri privind așa-numita arhitectură de securitate a Europei, în paralel cu alte teme, în cadrul discuțiilor de pace în curs cu Rusia. Oficialii ruși, ucraineni și americani urmează să se întâlnească la Abu Dhabi săptămâna viitoare, reluând negocierile pentru prima dată din februarie.
„Recunoaștem pe deplin importanța protejării suveranității europene, a menținerii rolului central al NATO în apărarea colectivă și a asigurării faptului că fiecare națiune își păstrează dreptul de a lua propriile decizii în materie de securitate”, a declarat purtătoarea de cuvânt a Casei Albe, Anna Kelly, într-un comunicat.
Într-o postare publicată săptămâna aceasta pe X, Jared Kushner, ginerele și trimisul președintelui Donald Trump, a scris că obiectivul SUA este acela de a „elabora măsuri concrete care să răspundă preocupărilor legate de securitate ale tuturor părților”.
„Analizăm cinci obiective principale: consultări permanente în domeniul securității, comunicări fiabile în situații de criză, o mai mare transparență militară, măsuri reciproce pentru reducerea riscurilor de escaladare și un cadru durabil pentru securitatea și stabilitatea europeană pe termen lung”, a declarat Kushner într-o postare publicată în urma discuțiilor purtate cu oficiali europeni și ucraineni.
Presiunea aparentă exercitată de SUA pentru a ajunge la un acord a neliniștit unele capitale europene. „Nu ar trebui să ne dorim pacea mai mult decât Putin”, a declarat joi jurnaliștilor de la Varșovia ministrul polonez de Externe, Radoslaw Sikorski.
Abordarea Statelor Unite s-a confruntat, de asemenea, cu rezistență din partea democraților din Congres. Aceasta reprezintă o problemă pentru Trump, având în vedere că democrații au obținut majoritatea în ambele camere ale Congresului după alegerile de la jumătatea mandatului din această săptămână. Aceștia, împreună cu republicanii care împărtășesc aceeași viziune, ar putea complica eforturile lui Trump de a-i face pe plac lui Putin.
„Avem deja o arhitectură de securitate europeană. Se numește NATO”, a declarat senatorul Michael Bennet, un democrat din Colorado, pe X, ca răspuns la postarea lui Kushner. „Iar cea mai mare amenințare la adresa securității europene nu este lipsa dialogului. Este Vladimir Putin”.
Pe lângă faptul că se suprapune cu NATO, propunerea lui Kushner pare să reproducă, de asemenea, multe dintre obiectivele Organizației pentru Securitate și Cooperare în Europa, un organism înființat în anii 1970, care include SUA, Rusia și numeroase țări europene și al cărui scop este asigurarea stabilității și a păcii pe întreg continentul.
Un punct sensibil rămâne în continuare cel referitor la detaliile garanțiilor de securitate pe care aliații le-ar oferi Ucrainei pentru a se asigura că Rusia nu o va ataca din nou în cazul în care se ajunge la un acord de pace – și, în cazul în care acest lucru s-ar întâmpla, ce ajutor i s-ar acorda Kievului, potrivit surselor.
Moscova se opune oricărei prezențe militare occidentale în Ucraina, o condiție pe care Kievul și aliații săi europeni o consideră necesară pentru a descuraja Rusia să-și atace vecinul în viitor, au afirmat sursele.
Aliații, printre care și SUA, au discutat despre acordarea unor garanții Ucrainei similare cu clauza de apărare reciprocă a NATO, cunoscută sub numele de Articolul 5. Acest sprijin ar include arme și alte capacități, deși prima linie de apărare a Kievului ar fi propria sa armată. Rusia a cerut anterior ca dimensiunea și capacitățile acesteia să fie limitate.
Sursele au subliniat că este necesar să se ajungă la un armistițiu înainte de încheierea oricăror acorduri privind securitatea din perioada postbelică, iar astfel de acorduri ar trebui să beneficieze de sprijinul tuturor națiunilor europene.
În cadrul discuțiilor de la Abu Dhabi, se preconizează că Ucraina și Rusia vor relua negocierile de unde au rămas, inclusiv discuțiile privind modul în care ar urma să fie pus în aplicare și monitorizat un eventual acord de pace, precum și eventualele măsuri de dezescaladare a conflictului. Reprezentanții europeni vor fi probabil prezenți în oraș, dar se așteaptă ca aceștia să participe la discuții doar dacă se înregistrează progrese suficiente, au afirmat sursele.
Negocierile privind teritoriul au fost, în mare parte, suspendate pentru moment, întrucât acestea necesită decizii politice la nivel superior. Putin rămâne ferm pe poziția sa, afirmând că dorește întreaga regiune Donbas din estul Ucrainei, și nu a dat niciun semn că ar fi dispus să renunțe la această poziție, au afirmat sursele.
Oficialii europeni continuă să considere că președintele rus nu manifestă în prezent niciun interes în a se angaja serios în negocieri pentru a pune capăt războiului în lunile următoare și că se concentrează pe încercarea de a zdruncina moralul Ucrainei printr-o campanie intensă de bombardamente, chiar dacă trupele sale nu înregistrează avansuri pe teren și suferă pierderi record.
Secretarul de stat Marco Rubio și trimisul lui Trump, Steve Witkoff, „consideră că este vorba despre teritoriu”, a spus Sikorski. „Nu, nu este așa. Este vorba despre reconstrucția imperiului rus”.
„Se pare că, uneori, se exercită mai multă presiune asupra victimei decât asupra agresorului”, a spus el.
Citește și:
Editor : A.M.G.