Se mai poate întoarce politica americană la ceea ce era înainte de al doilea mandat prezidenţial al lui Donald Trump? Mulţi speră că da, dar, realist, schimbările sunt deja profunde şi este greu de crezut că timpul mai poate fi dat înapoi. Indiferent de rezultatul alegerilor de săptămâna viitoare, polarizarea societăţii, transformarea din instituţii şi aşteptările alegătorilor vor modela viaţa politică multă vreme. Discutăm despre ce urmează în America, cu Daniel Fried, fost ambasador al Statelor Unite, expert Atlantic Council.
Cristina Cileacu: Daniel Fried, fost ambasador SUA, bine ați revenit la Pașaport diplomatic, din nou, înaintea alegerilor din SUA.
Daniel Fried: Ah, da, politica noastră din America.
SUA, la vot: prețurile decid alegerile
Pe 3 noiembrie, americanii votează noua componență a Congresului, la alegerile intermediare. Se numesc așa pentru că au loc la jumătatea mandatului prezidențial, la doi ani după alegerea președintelui. Numele lui Donald Trump nu apare pe buletinul de vot. Miza, însă, îl privește direct. De ce contează? Republicanii controlează acum Casa Albă și ambele camere ale Congresului. Dacă democrații câștigă chiar și una dintre ele, ultimii doi ani ai mandatului lui Trump vor arăta diferit. Legile trec mai greu, bugetul devine o negociere, iar Congresul poate deschide anchete asupra administrației. Dar ce îi duce, de fapt, pe americani la urne?
În primul rând, portofelul. Economia și costul vieții sunt, de departe, pe primul loc. Peste opt din zece alegători spun că prețurile sunt una dintre cele mai importante probleme. Carburanții au devenit temă de campanie. Apoi, războiul cu Iranul. Politica externă decide rar alegerile în America, dar acest conflict este nepopular. Pe listă mai apar sănătatea și imigrația, dar și inteligența artificială.
SUA își alege un nou Congres
Cristina Cileacu: Dle ambasador, așa cum am spus, suntem cu o săptămână înainte de alegerile intermediare din SUA și proiecția arată că este posibil ca republicanii și Donald Trump să piardă, probabil, atât Camera Reprezentanţilor, cât și Senatul. Este acest 3 noiembrie un fel de referendum pentru Donald Trump?
Daniel Fried: Democrații vor să fie un referendum în privinţa lui Donald Trump, pentru că este nepopular. Acum, de regulă, în politica americană, partidul de la putere pierde alegerile intermediare. Acest lucru nu ar trebui să fie un șoc. Sunt excepții, dar, de obicei, dacă republicanii au Casa Albă, democrații se descurcă bine după doi ani. Se pare că va fi la fel şi de data aceasta. Și președintele Trump s-a pus pe el însuşi, destul de mult în centrul campaniei electorale. Acest lucru poate să nu fie înțelept. Sunt întotdeauna variabile, întotdeauna sunt surprize, așa că nu poți spune nimic până nu știi rezultatele, dar este posibil și este ceva mai probabil ca republicanii să primească, cum a spus George Bush în 2006, „o bătaie zdravănă”.
Va accepta Trump o înfrângere?
Cristina Cileacu: Dar dacă ne uităm la aceste alegeri în special și privim puțin înapoi la reacția pe care Donald Trump o are atunci când pierde alegerile, ne așteptăm la ceva diferit de data aceasta? Va accepta rezultatul, dacă rezultatul nu este în favoarea republicanilor?
Daniel Fried: Ai pus această întrebare într-un mod foarte politicos, dar înțeleg ce vrei să spui. După ce a pierdut alegerile prezidențiale din 2020, a făcut o criză de nervi și şi-a organizat susținătorii pentru a încerca să împiedice Congresul să certifice rezultatul alegerilor. Practic asta s-a întâmplat. A fost o afacere urâtă și nu voi fi drăguț în privința asta. Este greu să facem acest lucru în sistemul nostru. Sistemul electoral american este descentralizat. Statele conduc alegerile. Autorităţile locale și secțiile preelectorale au multă autoritate în administrarea alegerilor. Deci nu este atât de ușor pe cât ai putea crede să faci ceva. Nu cred că președintele Trump va fi capabil să o facă, dar dacă mă întrebi despre reacțiile lui, nu pot să-ţi dau un răspuns.
Cristina Cileacu: Da, într-adevăr este dificil să anticipezi acest tip de reacții. Să sperăm că alegerile se vor desfășura fără probleme și rezultatul va fi acceptat, indiferent care va fi.
Daniel Fried: Cultura democratică din Statele Unite este mai profundă decât își dau seama mulți oameni. Partizanatul nostru, oamenii pro-Trump, oamenii anti-Trump, care țipă unii la alţii, maschează faptul că această cultură politică democratică americană este mai profundă. Și cred că îngrijorările legate de faptul că Trump nu acceptă rezultatele alegerilor sunt de înțeles. Dar cred că instituțiile noastre democratice vor prevala.
Iran, Ucraina, NATO: contează la vot?
Cristina Cileacu: Dle ambasador, de obicei, când americanii merg la vot, se uită foarte atent la prețul benzinei, la costul vieții și la problemele foarte practice, pentru că trăiesc în America. Afacerile externe sunt mai puțin importante pentru publicul american. Credeţi că de data asta, războiul din Ucraina, războiul din Iran, pe care Donald Trump l-a început de fapt, sau situația cu NATO contează puțin şi pentru electoratul american?
Daniel Fried: Modul în care ai formulat este corect. Contează un pic. Americanii votează legat de probleme interne. La fel ca românii, nu? Războiul din Iran este nepopular, în parte pentru că Trump a candidat la preşedinţie spunând că nu o să ne mai implice în războaie lungi, în special în Orientul Mijlociu. Americanii s-au săturat, după războiul din Irak, după războiul din Afganistan, iar Trump a promis că nu mai face și a criticat dur clasa politică pentru că ne-a adus pe noi, americanii, în acele războaie. Acesta este unul dintre lucrurile care l-au făcut președinte. Avea un caz. Acum se pare că și-a subminat propriul caz și nu îl gestionează prea bine. Uite, să fim clari. Regimul iranian este îngrozitor. Dacă Trump ar fi reușit să răstoarne acel guvern (n.r. iranian), nu aș fi vărsat lacrimi. Să fim clari cine sunt băieții răi. Dar când începi un război și sfârșești mai rău, aici suntem în prezent, atunci este adesea și probabil ar trebui să fie o reacție politică. Deci războiul din Iran va fi un factor, nu principalul factor, ci un factor. Rusia, mai puțin. Americanilor nu le place Putin, nu le place agresiunea lui Putin. Americanii de dreapta, stânga, inclusiv în mișcarea lui Trump sprijină Ucraina, sprijină NATO. Nu este o problemă majoră în campanie, dar va fi o problemă majoră în gândirea politicii externe americane după alegeri, deoarece ambele partide politice se luptă cu consecințele.
America, după alegerile intermediare
Cristina Cileacu: Ce se va întâmpla cu politica lui Donald Trump dacă democrații vor câștiga Congresul sau cel puțin jumătate din acesta?
Daniel Fried: Corect. Adepții și prietenii lui John McCain ar putea să respingă și să argumenteze pentru o politică externă americană mai „Reagan-ită”. În cadrul Partidului Democrat, va fi o competiţie între democrații care pot fi numiți democrații pentru securitate națională, adică un fel de „Harry Truman-işti”, vor armată puternică, sunt împotriva agresiunii ruse, acea tradiție din Partidul Democrat, şi democraţii de stânga, care spun „de ce avem nevoie de o armată”, „războiul din Ucraina nu este treaba noastră”. Va fi o luptă în cadrul Partidului Democrat. Dar democrații pro securitate națională au avantajul, cred. Mai mult, o întrebare interesantă pentru România va fi dacă poate fi o coaliție tacită, ceea ce eu numesc eu o coaliție pro lumea liberă, în cadrul Congresului între, să zicem, republicanii „McCain-iți” și democrații pro securitate națională. Motivul pentru care menționez acest lucru este datorită proiectului de lege Lindsey Graham, privind sancțiunile pentru Rusia. A fost adoptat cu o majoritate copleșitoare, bipartizană, ceva de genul 86 de senatori, iar marja de victorie în Cameră a fost de peste 100 de persoane. Aceasta este o coaliție pro lumea liberă. Chiar acolo. Ce mă interesează este dacă va putea această coaliție din noul Congres, cu niște oameni noi, să funcționeze? Uite, sunt cetățean american și am propriile mele opinii politice, dar ca fost profesionist nu-mi pasă. Îmi pasă de lumea liberă, de NATO, de rezistența la agresiunea Kremlinului și o coaliție pro lumea liberă este ceva ce personal voi sprijini. Și trebuie să fie bipartizană, dar poate funcționa. Voi urmări acest lucru după alegerile noastre.
Democrații, acuzați de comunism
Cristina Cileacu: În această campanie, Donald Trump a numit foarte mult candidații democrați din diferite state, comuniști. El spune că luptă acum pentru ca comuniștii să nu preia Statele Unite. Care este comentariul dvs despre asta?
Daniel Fried: Este ridicol!
Cristina Cileacu: Pentru că este această marjă despre care vorbeaţi, o parte din democrați care se îndreaptă spre socialism, dar este un fel de socialism care, de fapt, este mai mult spre comunism și mai puțin spre ceea ce numim social-democrație în Europa.
Daniel Fried: Asta e ridicol. Românii știu foarte bine ce este comunismul.
Cristina Cileacu: Da, dar nu suntem în America să votăm.
Daniel Fried: La fel știu şi eu. Am trăit în Uniunea Sovietică. Sunt destul de bătrân ca să-mi amintesc. Acum, socialiștii democrați din America, acest grup de stânga, nu-mi plac foarte mult, mai ales în ceea ce privește politica externă. Marea lor problemă de politică externă pare a fi ostilitatea extremă față de Israel. Nu sunt un fan al guvernului Netanyahu și al multor politici israeliene, dar nu organizezi o viziune asupra lumii bazată pe sprijinul pentru palestinieni sau pe furia față de Israel. Mulți dintre ei, de asemenea, nu par să fie interesați de o apărare puternică împotriva Rusiei sau împotriva Chinei, în Asia și pur și simplu cred că greșesc. Pur și simplu cred că greșesc, așa cum mulți stângiști din America au greșit mult timp. Nu sunt un fan. În privinţa problemelor interne, ei nu sunt comuniști. Unele dintre ideile lor interne sunt prostești, sloganuri precum abolirea poliției. Acest lucru nu este serios. În alte domenii, ei seamănă foarte mult cu social-democrații europeni. Ei cred în asistența medicală universală. Ei bine, ce e în neregulă cu asta? Margaret Thatcher nu a scăpat de ea, în Marea Britanie. Nu este o idee groaznică. Primarul New York-ului, Mamdami, este social-democrat și recent a spus cu înțelepciune, treaba mea este să repar gropi, să repar drumurile, pentru că dacă pot face asta, pot face orice. Și m-am gândit, OK, este deștept. Cu toate acestea, o să citez, din moment ce românii sunt interesați de politică în Statele Unite, a fost un republican de top, experimentat, nu-l voi numi, care a spus că nu crede că Partidul Democrat va merge prea mult spre stânga. „Nu vor fi atât de proști”, a spus el. Acest lucru a fost într-un grup închis, dar îl împărtășesc cu voi pentru că a fost interesant. Își vor limita facţiunea dură de stânga, îi vor ține „la cutie”. Unele dintre ideile celor de extremă stânga, cum ar fi asistența medicală universală, cred că ar putea fi populare pentru unii americani. Dar cred că unele dintre ideile lor mai stupide, vor fi respinse de Partidul Democrat. Acum, nu sunt implicat în asta, așa că nu vă spun că va fi așa. Dar nu mi-aș face griji în legătură cu asta. Comentariile electorale ale lui Donald Trump sunt ridicole. Nu este comunism. Dar este o campanie. Este politică.
China și Rusia urmăresc alegerile din SUA
Cristina Cileacu: Vorbind despre comunism, cum credeți că China și Rusia vor privi aceste alegeri intermediare din Statele Unite?
Daniel Fried: Chinezii și rușii beneficiază de faptul că SUA luptă cu aliaţii noştri. Asta este un motiv bun pentru a nu face acest lucru. Trump, administrația Trump, a irosit mult capital politic american bun, perfect bun, luptându-se cu Danemarca și Canada, când adversarii noștri reali sunt China, care este cea mai profundă și este o problemă reală, politica economică chineză amenință industria europeană. 175.000 de muncitori auto germani și-au pierdut recent locul de muncă din cauza importurilor auto subvenționate de China. China este o problemă profundă și nu doar pentru Statele Unite. Rusia este o problemă mai agresivă, este o problemă imediată de securitate pentru România, pentru Polonia, pentru țările baltice, pentru Germania, pentru noi toți. Trebuie să ne concentrăm asupra adversarilor noștri și să lucrăm cu aliații și prietenii noștri. România și Polonia în această parte a Europei, doi aliați puternici, capabili, buni. Trebuie să îi sprijinim. Trebuie să ne amintim că interesele Americii avansează odată cu lumea liberă. Cred mult într-o strategie a lumii libere. Economie, securitate, aceste probleme merg împreună. O strategie a lumii libere reunește prietenii noștri, Europa, Japonia, Coreea de Sud, Australia, Taiwan, nu? Și chinezii și rușii nu ar trebui să mai poată profita de certurile noastre interne, problemele interne ale lumii libere.
Democrații și cursa pentru 2028
Cristina Cileacu: Vorbind despre lumea liberă și ați spus că românii sunt interesați de politica americană. Suntem, pentru că știm că dacă America tuşeşte, restul lumii va strănuta. Este normal să ne întrebăm cum Partidul Democrat, dacă, din nou, va avea succes în aceste alegeri intermediare, se pregătește pentru următoarele alegeri, care vor fi alegerile prezidențiale din Statele Unite, în 2028. Este cineva care se remarcă dintre democrați ca un posibil candidat la președinte? Este prea devreme pentru a spune?
Daniel Fried: Uite, de unde să știu eu? Sunt un număr de oameni, poate 10, care se învârt toți în cerc şi se gândesc la asta. Toţi au anumite atribute. Aproape toți sunt, să zicem, democrați pro securitate națională. Și ei cred că valorile democratice ar trebui să informeze strategia noastră, care se întoarce la Woodrow Wilson şi Franklin Roosevelt din Carta Atlanticului, nu de la Yalta, Harry Truman, John Kennedy, Ronald Reagan, nu? Este o bază bipartizană pentru asta. De asemenea. Sunt prieten cu mulți democrați pro securitate națională, oameni cu care am lucrat mult timp și în care am încredere și sunt gata să se mişte înspre ceea ce consider a fi o direcție a lumii libere, pe care o susțin. Și sunt, de asemenea, perfect fericiți să lucreze cu omologii lor republicani. Nu spun asta public, dar ne cunoaștem cu toții.
Cristina Cileacu: Și așa funcționează America, de când a fost creată.
Daniel Fried: Aveam de gând să spun speranțe destul de naive, cum ar fi: despre ce vorbim cu marile afaceri petroliere cu Rusia? Despre ce? Pe măsură ce ieșim din această eră, vom ieși dacă suntem deștepți, noi americanii, într-un mod bipartizan.
„Putem face asta oricărei țări”
Cristina Cileacu: Dle ambasador, ultima întrebare este mai mult despre această profesie de diplomat, pentru că ați lucrat ca diplomat…
Daniel Fried: 40 de ani.
Cristina Cileacu: Exact. Aveţi multă experiență. Și vreau să vă întreb despre un articol recent care a apărut în Wall Street Journal. Ambasadorul SUA în Grecia (n.r. deja demis) a făcut o remarcă în care spunea că guvernul român se prăbușea, s-a referit la faptul că, citez acum: „putem face asta oricărei ţări dorim”. Cine câștigă dacă România începe să fie mai puțin prietenoasă față de Statele Unite?
Daniel Fried: Rusia câștigă, dușmanii lumii libere câștigă și, cel mai rău, uite, fiecare națiune are partea sa întunecată, inclusiv a mea. Partea întunecată câștigă. Aceste observații au fost, să spun, nefericite din punct de vedere diplomatic. De asemenea, erau complet neadevărate. Este o prostie. Chiar și eu știu că politica românească a avut parte de multă presiune. Au fost presiuni în cadrul coaliției (n.r. de guvernare). Dacă eu știut despre asta și am fost în România poate de șase ori în ultimul an și jumătate, dacă eu ştiu despre asta, ei bine, atunci toată lumea știe despre asta. Ideea că SUA a dărâmat această coaliție este absurdă. Când am auzit asta, am fost supărat, dar am început şi să râd, pentru că nu putem face asta. Politica românească este în mâinile românilor. Și această afirmație a fost un fel de laudă goală. Și a fost dăunător.
Cristina Cileacu: Domnule ambasador, vă mulțumesc foarte mult pentru acest interviu.
Daniel Fried: Plăcerea mea.