Președintele Ucrainei a recunoscut pentru prima dată posibilitatea de a oferi garanții de securitate nu doar Ucrainei, ci și Rusiei, în cadrul unei viitoare soluționări pașnice. Țările occidentale ar putea, în cele din urmă, să discute cererile Moscovei privind acordarea unor astfel de garanții, a declarat Vladimir Zelenski jurnaliștilor la Kiev. Însă, în primul rând, acest lucru trebuie făcut pentru Ucraina, a subliniat el.
Declarația lui Zelenski a fost făcută pe fondul pregătirilor pentru reluarea negocierilor la Abu Dhabi între delegațiile Rusiei și Ucrainei. Financial Times o califică drept o schimbare semnificativă a poziției Kievului: până acum, atât el, cât și aliații săi occidentali respingeau cererile Rusiei de a o proteja de NATO. Îndeplinirea unor astfel de cerințe ar duce la o restructurare radicală a arhitecturii de securitate din Europa, care le consideră o încercare de a restabili sfera de influență a Moscovei și de a submina suveranitatea țărilor vecine.
„Mai întâi trebuie să rezolvăm problema acestui război și abia apoi să căutăm răspunsuri la întrebările pe care Rusia le ridică, pornind de la propriile sale viziuni și așteptări în materie de securitate”, — a declarat Zelenski. El a subliniat că Europa trebuie neapărat să participe la discuțiile privind reglementarea postbelică: „Putem discuta chestiuni conceptuale cu rușii prin intermediul SUA. Dar dacă vom trece la formatul garanțiilor de securitate și se va decide că pentru acestea este necesară participarea Europei, atunci Europa trebuie să facă parte din aceste discuții”.
Același lucru i l-a spus lui Vladimir Putin și prim-ministrul Norvegiei, Jonas Gar Støre, care, cu o zi înainte, împreună cu președintele Finlandei, Alexander Stubb, a purtat o discuție cu liderul de la Kremlin. După cum a explicat Støre, scopul principal al discuției a fost acela de a-i transmite lui Putin poziția europeană:
Ne-am concentrat asupra viitorului — asupra a ceea ce trebuie să se întâmple pentru ca acest război să nu se prelungească la nesfârșit luni de zile, provocând victime umane… Nu cred că [Putin] își va schimba părerea [cu privire la principiile încetării războiului], dar poziția noastră i-a fost prezentată foarte clar. Mă îngrijorează faptul că unele dintre aceste mesaje nu ajung la el atunci când americanii discută cu el.
Moscova își declară disponibilitatea de a implica europenii în negocierile privind Ucraina – despre acest lucru a vorbit, în special, consilierul lui Putin pe probleme de politică externă, Iuri Ușakov. Însă, în realitate, în spatele acestui demers se ascunde vechea intenție a Kremlinului de a obține retragerea NATO la granițele din 1997 sau, cel puțin, retragerea trupelor și a armamentului din țările aliate care se învecinează cu Rusia – Letonia, Lituania, Polonia, Finlanda și Estonia, a relatat recent The Telegraph, citând surse din ministerele de externe ale țărilor occidentale. Potrivit acestora, Putin vede în negocierile privind încetarea războiului din Ucraina o oportunitate de a forța NATO să renunțe la extinderea spre est și chiar să inverseze acest proces.
Aceleași cerințe le-a formulat și înainte de invazie. Țările occidentale nu sunt în mod categoric dispuse să facă concesii părții ruse în această chestiune.
În ceea ce privește întâlnirea de la Abu Dhabi de la începutul lunii noiembrie, aceasta va consta în negocieri tehnice privind posibile măsuri de dezescaladare, inclusiv un armistițiu energetic și maritim, precum și discutarea garanțiilor de securitate pentru Ucraina, a declarat Zelenski. Potrivit președintelui, care a discutat cu Støre și Stubb înainte și după conversația acestora cu Putin, liderii Norvegiei și Finlandei au avut impresia că Moscova tratează „serios” negocierile planificate.
Ministrul de externe al Federației Ruse, Serghei Lavrov, a calificat însă discuția dintre Støre și Stubb cu Putin drept o simplă „dorință a europenilor de a se băga în procesul de negocieri”. Potrivit acestuia, Rusia nu vede „o schimbare a abordării Europei, care adoptă document după document, ține discurs după discurs, face declarație după declarație, condamnând Rusia și cerând încetarea agresiunii, ignorând complet motivul pentru care a început totul”.
Editor : A.R.