Sfântul Mare Mucenic Dimitrie, Izvorâtorul de Mir, cunoscut popular ca Sfântul Dumitru, este prăznuit pe 26 octombrie. Sărbătoarea îi aduce pe credincioși la biserică pentru rugăciune și le oferă prilejul de a-i pomeni pe cei adormiți prin ajutorul acordat oamenilor nevoiași. Părintele Gabriel Cazacu, de la Mănăstirea Cașin din București, a transmis pentru Digi24.ro ce alimente pot fi împărțite de pomană și care este semnificația acestui gest.
Obiceiurile legate de această zi diferă de la o regiune la alta, îmbinând rânduielile bisericești cu tradiții locale transmise între generații.
Cine a fost Sfântul Dumitru
Sfântul Mare Mucenic Dimitrie, cunoscut popular ca Sfântul Dumitru, este cinstit de biserica ortodoxă pe 26 octombrie. A trăit la sfârșitul secolului al III-lea și începutul celui de-al IV-lea, în perioada persecuțiilor împotriva creștinilor, iar viața sa este legată de cetatea Tesalonic, actualul Salonic, din Grecia.
Potrivit Sinaxarului, provenea dintr-o familie înstărită, care își păstra credința creștină în ascuns. Tatăl său conducea cetatea și amenajase în locuință o încăpere pentru rugăciune. Acolo, Dimitrie a primit învățătura religioasă și a fost botezat în taină.
După moartea tatălui, a fost numit la conducerea Tesalonicului de împăratul Galeriu Maximian. Deși avea misiunea de a-i persecuta pe creștini, și-a mărturisit public credința și a început să propovăduiască Evanghelia. Relatarea bisericească arată că, înaintea confruntării cu autoritățile, i-a încredințat slujitorului său, Lup, sarcina de a împărți săracilor averea moștenită.
Refuzul de a renunța la creștinism a dus la întemnițarea sa. Conform tradiției hagiografice, a fost ucis în locul de detenție, fiind străpuns cu sulițele de soldați, din porunca împăratului. Trupul a fost luat de creștini și îngropat în ascuns, iar deasupra mormântului a fost ridicat ulterior un lăcaș de cult.
De ce este numit „Izvorâtorul de Mir”
Denumirea de „Izvorâtorul de Mir” provine din tradiția bisericească referitoare la mirul care ar fi izvorât din moaștele sale și căruia credincioșii îi atribuiau puteri tămăduitoare. Această credință a contribuit la dezvoltarea pelerinajului la mormântul mucenicului.
Relatarea hagiografică leagă ridicarea unei biserici mai mari de Leontie, un înalt demnitar din Iliric. Acesta ar fi fost vindecat după ce s-a rugat la mormânt și, în semn de recunoștință, ar fi hotărât construirea unui nou lăcaș. Tot potrivit tradiției, moaștele au fost descoperite în timpul lucrărilor, răspândind mir frumos mirositor.
Biserica Sfântul Dimitrie din Salonic a trecut prin mai multe etape de refacere, inclusiv după incendiul din secolul al VII-lea și după cel din 1917, care a provocat distrugeri majore. Monumentul de astăzi păstrează elemente din istoria sa paleocreștină și bizantină, alături de intervențiile de restaurare ulterioare.
Lăcașul face parte din ansamblul „Monumentele paleocreștine și bizantine din Salonic”, înscris în patrimoniul mondial UNESCO în 1988. Dedicată ocrotitorului orașului, biserica reprezintă un important loc de pelerinaj al creștinătății ortodoxe.
Ce nu ai voie să faci de sărbătoarea Sfântul Dumitru
„Ziua de Sfântul Mucenic Dimitrie nu este numai un moment de celebrare religioasă, ci și un prilej de unitate comunitară. Credincioșii își amintesc de curajul Sfântului Dimitrie, care a mărturisit credință veșnică lui Hristos. În această zi, odată cu participarea la slujbe, rugăciuni și pelerinaje se reînnoiește legătura oamenilor cu valorile spirituale și se păstrează vie tradiția religioasă și culturală.
Sărbătoarea de Sfântul Dumitru este prăznuită în fiecare an prin slujbe speciale în Capitală, dar și în mai multe biserici din România, care îi poartă hramul. În general, astăzi, dar și la marile sărbători din biserică, nu este indicat să ne implicăm într-o activitate sau proiect care impune efort fizic, o muncă fizică îngreunată. Este o zi în care avem nevoie de reculegere, de odihnă și de timp împreună cu cei dragi.
Ce se împarte în ziua praznicului
De Sfântul Dumitru, credincioșii pot merge la biserică pentru a aprinde o lumânare și a se ruga pentru cei adormiți. În amintirea acestora, pot oferi persoanelor nevoiașe pachete cu alimente de toamnă, fructe de sezon precum mere, pere, prune, struguri, nuci, dar și pâine sau colaci. Pot fi împărțite și preparate calde, precum orez cu legume, sarmale ori mâncare de cartofi, precum și plăcintă cu mere sau dovleac, în funcție de posibilitățile fiecărei familii.
Dacă este posibil, în zi de sărbătoare este potrivit să mergem și la mormintele celor care se odihnesc veșnic, să le transmitem prețuirea și iubirea noastră.”, a explicat pentru Digi24.ro Părintele Gabriel Cazacu, preot la Mănăstirea Cașin din București.
Editor : C.S.