Cartea electronică de identitate stochează în cip informații personale, elemente biometrice și certificate digitale folosite pentru verificarea titularului, autentificarea online și semnarea documentelor. Noua tehnologie a generat însă întrebări privind protecția vieții private, păstrarea amprentelor și condițiile în care conținutul poate fi consultat, iar autoritățile au stabilit limite legale și mecanisme de securitate pentru accesarea acestuia.
Noul act respectă standardele europene aplicabile documentelor de călătorie, iar accesul la informațiile sensibile este limitat prin mecanisme criptografice.
Ce informații sunt înscrise în cipul cărții electronice de identitate
Conținutul suportului electronic este stabilit prin Ordonanța de urgență nr. 97/2005, în forma în vigoare. Cipul păstrează datele personale înscrise și pe suprafața documentului, precum: numele și prenumele titularului, sexul, cetățenia, data nașterii, semnătura olografă, imaginea facială și codul numeric personal.
În format electronic mai sunt introduse prenumele părinților, locul nașterii, adresa de domiciliu din România sau, după caz, mențiunea „fără domiciliu în România”, precum și adresa de reședință. Domiciliul nu mai este tipărit pe suprafața actualului model, ci poate fi consultat electronic. Această informație, la fel ca reședința, poate fi actualizată de autoritatea competentă, la solicitarea titularului, fără înlocuirea cărții.
Cipul conține și certificatele emise gratuit de Ministerul Afacerilor Interne pentru autentificarea în sisteme informatice și pentru utilizarea semnăturii electronice avansate. Ulterior producerii documentului, titularul poate solicita înscrierea unui certificat pentru semnătură electronică calificată. Operațiunea este realizată contra cost de un prestator de servicii de încredere calificat, iar certificatul poate fi eliberat numai persoanelor cu capacitate deplină de exercițiu.
Ce date biometrice sunt preluate
Elementele biometrice înscrise în cartea electronică de identitate sunt imaginea facială și, după caz, imaginile impresiunilor papilare a două degete. Potrivit Ordonanței, acestea sunt colectate numai în scopul verificării autenticității documentului și a identității titularului.
În timpul verificării, datele biometrice preluate direct de la persoana care prezintă actul sunt comparate cu cele păstrate în cip. Procedura permite astfel stabilirea corespondenței dintre titular și informațiile biometrice înscrise în cartea electronică de identitate.
Ce se întâmplă cu amprentele după emiterea documentului
Una dintre principalele temeri asociate noului model privește păstrarea impresiunilor papilare într-o bază centralizată. Potrivit informațiilor publicate de Ministerul Afacerilor Interne, imaginile amprentelor preluate în bazele de date de producție sunt șterse printr-o procedură automată imediat după ce titularul intră în posesia cărții electronice de identitate sau, dacă documentul nu este ridicat, la împlinirea unui termen de trei luni de la data programată pentru eliberare.
- Autoritățile precizează că procedurile aplicate fac imposibilă recuperarea parțială sau integrală a datelor eliminate.
Poate fi citit cipul fără știrea titularului?
Cartea electronică de identitate este compatibilă cu standardul ISO/IEC 14443, folosit pentru cardurile contactless. Potrivit Ministerului Afacerilor Interne, acesta permite comunicarea dintre cip și un cititor compatibil fără contact fizic, pe distanțe scurte și în condiții de securitate.
Zona generală a suportului electronic este protejată prin protocolul Basic Access Control. Accesarea informațiilor se face după citirea optică a datelor din zona MRZ sau prin introducerea manuală a unui cod, iar datele transmise între document și cititor sunt criptate.
- Zona MRZ – prescurtare de la „Machine Readable Zone”, este porțiunea documentului care poate fi citită automat de dispozitive speciale;
- Numărul CAN – prescurtare de la „Card Access Number”, este un cod format din șase cifre și servește la autorizarea citirii cipului.
„Nu este posibilă citirea CEI fără știrea ta”, precizează Ministerul Afacerilor Interne în ghidul oficial privind codurile de acces.
Pentru autentificarea într-un sistem informatic, titularul trebuie să introducă un cod PIN format din patru cifre. Citirea datelor cu ajutorul unui dispozitiv electronic necesită accesarea zonei MRZ sau introducerea numărului CAN, alcătuit din șase cifre și tipărit pe document.
Amprentele digitale și imaginea facială optimizată pentru recunoaștere sunt păstrate într-o zonă protejată suplimentar prin protocolul Extended Access Control. Conform informațiilor publicate de MAI, accesul la această secțiune poate fi obținut numai de autoritățile guvernamentale desemnate, precum poliția, autoritățile naționale de securitate și cele de imigrări.
De ce a devenit cartea electronică de identitate controversată
Introducerea datelor biometrice a generat preocupări privind protecția vieții private și condițiile în care aceste informații sunt colectate, păstrate și accesate. Cele mai multe întrebări privesc modul în care sunt păstrate amprentele și imaginea facială, instituțiile care le pot consulta, posibilitatea citirii documentului fără acordul titularului și eventuala folosire a acestuia pentru localizarea unei persoane.
Informațiile oficiale clarifică însă limitele tehnice și legale ale sistemului. Lista datelor înscrise în cip, stabilită prin OUG nr. 97/2005, nu cuprinde coordonate geografice sau istoricul deplasărilor. Documentul nu are prevăzută o funcție de localizare, iar tehnologia contactless permite comunicarea cu un cititor compatibil numai pe distanțe scurte și după îndeplinirea condițiilor de acces.
Ministerul Afacerilor Interne (MAI) precizează că suportul electronic nu poate fi citit fără știrea titularului. În funcție de operațiunea efectuată, consultarea informațiilor presupune citirea zonei MRZ, introducerea numărului CAN tipărit pe card sau folosirea codului PIN. Datele transmise între document și cititor sunt criptate, iar amprentele și imaginea facială beneficiază de o protecție suplimentară și pot fi accesate numai de autoritățile guvernamentale desemnate.
Românii pot alege o carte de identitate fără cip
Legislația permite cetățenilor care au împlinit 14 ani să opteze pentru cartea de identitate simplă. Aceasta nu conține suport electronic și nu presupune înscrierea amprentelor digitale, însă are funcționalități mai restrânse.
Varianta simplă dovedește identitatea pe teritoriul României, dar nu poate fi folosită ca document de călătorie în afara țării. De asemenea, nu permite autentificarea în platforme informatice, semnarea actelor digitale sau modificarea electronică a domiciliului.
Existența acestei alternative păstrează posibilitatea alegerii pentru persoanele care nu doresc un document cu cip. Opțiunea implică însă renunțarea la funcțiile digitale și la utilizarea cărții de identitate ca act de călătorie peste graniță.
Editor : C.S.