Armata ucraineană a invitat la începutul lunii iulie un grup de producători pentru a testa o nouă generaţie de interceptoare dezvoltate pentru a contracara noile drone propulsate de motoare cu reacţie, pe care Rusia le-a folosit cu efecte devastatoare în atacurile asupra Ucrainei în ultimele luni, relatează marţi Reuters.
Însă, potrivit a două surse care au cunoştinţă de acest exerciţiu, testul nu a decurs conform aşteptărilor, întrucât multe dintre dronele interceptoare s-au dovedit a fi dificil de controlat la viteze care depăşeau uneori 400 de km/h, iar unele s-au prăbuşit pe câmpurile şi în pădurile din apropiere.
Exerciţiul a evidenţiat provocarea cu care se confruntă Ucraina înaintea unei noi ierni, fără suficiente sisteme occidentale de apărare antiaeriană pentru a contracara rachetele balistice ruseşti şi fără un răspuns clar în faţa noilor drone mai rapide şi mai puternice ale Rusiei, potrivit Agerpres.
Creşterea utilizării de către armata rusă a dronelor cu reacţie, respectiv modelele Geran-4 şi Geran-5 concepute pe baza seriei de drone iraniene Shahed, este un antidot în faţa interceptoarelor ucrainene inovatoare care făcuseră aproape ineficiente modelele ruseşti mai lente utilizate anterior, şi anume dronele Geran-1 şi Geran-2, acestea din urmă fiind copii ale dronelor iraniene Shahed 131 şi Shahed 136.
Viteza crescută a dronelor cu reacţie, care atinge 450-500 de km/h, le face mult mai greu de doborât comparativ cu predecesoarele lor echipate cu motoare cu piston ce au viteze de sub 200 de km/h, întrucât le permite să evite cu uşurinţă versiunile actuale ale sistemelor anti-dronă ucrainene, care constau în drone interceptoare mici şi ieftine lansate de la sol şi ghidate către dronele inamice.
Rusia şi-a sporit semnificativ vara aceasta utilizarea dronelor propulsate de motoare cu reacţie, conform datelor militare ucrainene. În august, Rusia a lansat peste 2.800 de drone cu reacţie, număr în creştere faţă de cele aproximativ 1.500 de drone de acelaşi fel lansate în iulie şi circa numai 300 în iunie, potrivit lui Serhii Bezkrestnov, consilier pe teme de tehnologie al preşedintelui ucrainean Volodimir Zelenski.
„Am pierdut din nou iniţiativa”
Multe se pot schimba în două luni într-un conflict caracterizat de o inovare tehnologică rapidă. Însă un comandant ucrainean de rang înalt a recunoscut deschis vineri că, în domeniul dronelor cu motoare cu reacţie, Kievul a rămas în urmă.
„La capitolul drone cu reacţie, am pierdut din nou complet iniţiativa, acesta este realitatea”, a avertizat Maksim Zorin, comandantul-adjunct al Corpului 3 de Armată.
„Ruşii au pus la punct producţia şi utilizarea în masă a dronelor cu reacţie Shahed, iar noi habar nu avem ce putem face împotriva lor”, a adăugat militarul ucrainean.
La rândul său, Iuri Cerevaşenko, comandantul-adjunct al Forţelor Aeriene ale Ucrainei, a recunoscut de asemenea dificultăţile legate de dezvoltarea unor drone interceptoare mai rapide, dar a susţinut că Ucraina este aproape de a introduce în serviciu mai multe soluţii ieftine şi care pot fi produse în masă.
Trecerea de la dronele cu elice la cele cu reacţie este cel mai recent pas într-o cursă tehnologică ce a definit dinamica pe câmpul de luptă în cei peste patru ani şi jumătate de război în Ucraina.
În acelaşi timp, Rusia continuă să lanseze în număr mare rachete balistice mult mai puternice, iar Ucraina se confruntă cu o penurie de rachete interceptoare avansate.
Serviciile de informaţii militare ale Ucrainei estimează că Rusia produce deja aproximativ 3.000 de drone cu reacţie pe lună. Pe lângă dronele cu aripi triunghiulare Geran-4 şi Geran-5, alte noi drone ruseşti au un corp tubular şi aripi mici, fiind mai degrabă rachete de croazieră.
Potrivit lui Iuri Cerevaşenko, capitala Kiev şi regiunea din jurul său au fost principalele ţinte ale dronelor ruseşti vara aceasta, acolo concentrându-se aproape o cincime din totalul dronelor lansate, o altă ţintă predilectă a atacurilor ruseşti fiind oraşul-port Odesa de la Marea Neagră, un nod logistic esenţial pentru exporturile Ucrainei.
„În cazul acestor drone (cu reacţie) principalul pericol este că sunt dirijate, adică îşi pot schimba ruta de zbor şi altitudinea la comanda unui operator”, explică acelaşi comandant ucrainean.
Oficiali şi analişti militari cred că drona cu care a fost atacat săptămâna trecută sediul serviciului de securitate ucrainean SBU, lovind cu o precizie chirurgicală biroul şefului instituţiei, a fost dirijată manual.
Potrivit lui Samuel Bendett, cercetător la Center for a New American Security, războiul din Ucraina este o luptă continuă de tipul „sabie contra scut”, în care fiecare nouă capabilitate şi inovaţie este rapid contracarată prin noi soluţii dezvoltate de inamic.
Pentru a contracara miile de drone de tipul Shahed lansate lunar anul trecut, Ucraina a dezvoltat drone interceptoare care costă sub 2.000 de dolari şi au reuşit să doboare o proporţie semnificativă a dronelor lansate de Rusia, rata de interceptare ajungând la 90%, dar aceste arme interceptoare nu pot ţine pasul cu dronele propulsate cu motoare cu reacţie.
Potrivit lui Boris Dolina, comandantul unei unităţi ucrainene de drone interceptoare, uneori este posibilă lovirea anumitor modele de drone cu reacţie când acestea încetinesc pentru a efectua manevre, dar el avertizează în acelaşi timp că Rusia implementează şi perfecţionează deja sisteme de bord care pot detecta interceptoare ce se apropie şi pot accelera automat pentru a le evita.
Armata ucraineană are deja circa o mie de echipaje instruite pentru operarea dronelor interceptoare, iar companiile se grăbesc să producă interceptoare mai rapide, unele propulsate chiar de motoare cu reacţie. Totuşi, aşa cum a demonstrat eşecul testului din iulie, progresele sunt neuniforme.
În criză de soluții
Preşedintele Zelenski a declarat că peste 60 de companii ucrainene lucrează la soluţii pentru interceptarea dronelor cu reacţie, dar numai câteva au obţinut rezultate concrete.
O sursă din industria ucraineană a dronelor a precizat că unele prototipuri sunt prea mari şi prea lente pentru a fi utilizate în luptă, unde fereastra de timp pentru angajarea ţintelor care se deplasează cu viteză mare este foarte scurtă.
Potrivit unor experţi, o soluţie promiţătoare este o nouă generaţie de rachete ghidate ieftine, mai ales că stocurile Ucrainei de rachete antiaeriene costisitoare furnizate de Occident sunt limitate şi nu pot fi risipite împotriva numărului mare de drone cu reacţie. Există deja astfel de rachete în faza de testare şi vor fi semnificativ mai ieftine decât dronele pe care vor trebui să le doboare, spune Iuri Cerevaşenko.
O metodă anti-dronă larg folosită de Ucraina este devierea dronelor ruseşti cu ajutorul sistemelor de război electronic prin transmitere unor date GPS false. Însă multe dintre dronele cu reacţie sunt echipate cu antene avansate cu 16 canale, echipament care le oferă o rezistenţă semnificativă împotriva bruiajului şi perturbării semnalului.
O sursă din industria dronelor afirmă că actualele drone interceptoare, deşi sunt mai lente decât ţintele lor, ar putea fi modificate pentru a ataca frontal, în loc să urmărească ţinta din spate. Această adaptare ar necesita sisteme de ochire bazate pe Inteligenţa Artificială şi care să poată calcula cu precizie traiectoria de zbor a dronei inamice.
Comandantul-adjunct al Forţelor Aeriene ale Ucrainei spune că au existat deja astfel de interceptări frontale reuşite, în care s-au folosit atât software de ghidare automată, cât şi drone ghidate manual. Deşi tehnologia are în continuare nevoie de perfecţionări înainte de a putea fi implementată la scară largă, el crede că acesta este viitorul apărării antiaeriene.
Totuşi, la ora actuală o mare parte a misiunii doborârii dronelor ruseşti revine avioanelor de vânătoare ucrainene, care sunt suficient de rapide pentru a ţine pasul cu dronele propulsate cu motoare cu reacţie. Însă diminuarea stocurilor de rachete aer-aer îi obligă pe piloţi să folosească tot mai mult tunurile de bord, o tactică riscantă întrucât există pericolul coliziunii cu resturile dronei.
Editor : C.L.B.