Coreea de Nord ar putea trimite un nou contingent masiv de militari în Rusia, după ce mii dintre soldații desfășurați anterior au fost uciși sau răniți în luptele din regiunea Kursk. Președintele ucrainean Volodimir Zelenski a avertizat că până la 50.000 de nord-coreeni ar urma să fie desfășurați în Rusia, revizuind o estimare anterioară de 30.000. În spatele deciziei Phenianului se află însă importante câștiguri economice, militare și geopolitice.
Primii militari nord-coreeni au fost trimiși de Phenian la sfârșitul anului 2024 pentru a lupta alături de forțele ruse care încercau să respingă ofensiva ucraineană din regiunea Kursk. Aproximativ 13.000 de oameni au fost desfășurați, iar pierderile au fost grele.
Direcția Principală de Informații a Ministerului ucrainean al Apărării (HUR) estimează că aproximativ 3.000 de militari nord-coreeni au fost uciși și 1.500 răniți. O analiză BBC Korea asupra memorialului dedicat militarilor estimează, în schimb, aproximativ 2.300 de morți.
În ciuda pierderilor, trupele nord-coreene și-au adaptat treptat tacticile la un război dominat de drone și arme moderne și, împreună cu forțele ruse, au contribuit la împingerea trupelor ucrainene în afara regiunii Kursk.
Aproximativ 8.500 de militari nord-coreeni ar fi încă în Rusia
Potrivit HUR, aproximativ 8.500 de militari nord-coreeni se află în continuare pe teritoriul Rusiei. Aceștia sunt organizați în patru brigăzi care operează în cadrul Grupului de Forțe „Nord” și au ca misiune protejarea frontierei ruse din regiunea Kursk împotriva unor eventuale incursiuni ucrainene.
„Nu participă la operațiuni active de luptă. Unități ale Armatei Populare Coreene nu au fost observate în teritoriile temporar ocupate ale Ucrainei”, a transmis serviciul ucrainean de informații militare pentru BBC.
Pentru Kim Jong Un, desfășurarea din Kursk a reprezentat un pariu fără precedent, fiind cea mai mare forță combatantă trimisă vreodată de Coreea de Nord peste hotare.
Militarii proveneau din Storm Corps, corpul de elită al armatei nord-coreene. La începutul operațiunii, lipsa experienței în fața dronelor și a tacticilor moderne de luptă le-a provocat pierderi importante.
„Soldații nord-coreeni sunt foarte curajoși, mă refer în special la cei din Storm Corps. Sunt dispuși să moară pentru țara lor. Dar problema este că pasiunea nu înseamnă competențe eficiente de luptă… [Au suferit] pierderi foarte mari în etapa inițială a campaniei din Kursk, dar au învățat lecțiile războiului modern cu drone”, a explicat Yang Uk, cercetător la Asan Institute for Policy Studies din Seul.
Experiența dobândită este unul dintre principalele câștiguri ale Phenianului. Nord-coreenii „știu acum ce înseamnă lupta modernă”, spune cercetătorul.
„Carne de tun”. Ce spun militarii ucraineni
„Carne de tun” este expresia folosită de „Sultan”, un militar al Brigăzii 95 de Asalt Aerian a Ucrainei care s-a confruntat cu nord-coreenii în Kursk.
„Începeau cu un grup mare de asalt, apoi alți 15-20 de oameni erau trimiși în aceeași poziție, iar după aceea veneau și alții. Nord-coreenii acționau diferit. Se aflau permanent în mișcare. Asta le oferea un anumit avantaj, dar nu unul decisiv”, a relatat el.
Militarii ucraineni au susținut că nord-coreenii erau slab echipați și că legătura lor cu trupele ruse era deficitară. Sultan spune că, spre deosebire de militarii ruși, asupra cărora găseau acte și obiecte personale, nord-coreenii aveau asupra lor aproape exclusiv muniție.
Un alt element remarcat pe câmpul de luptă a fost refuzul unor militari nord-coreeni de a se preda. Kim Jong Un însuși i-a elogiat ulterior pe cei care au ales moartea în locul capturării, numindu-i „eroi care au ales fără ezitare să se arunce în aer, atacul sinucigaș, pentru a apăra marea onoare”.
În ciuda pierderilor umane, participarea la război s-a dovedit extrem de profitabilă pentru regimul nord-coreean. Lim Soo-ho, cercetător principal la Institute for National Security Strategy din Seul, estimează că vânzările de armament către Rusia și desfășurarea trupelor au adus Coreei de Nord aproape 10 miliarde de dolari.
„PIB-ul anual al Coreei de Nord este estimat la aproximativ 30 de miliarde de dolari. Asta înseamnă că, în doi ani și jumătate, au câștigat echivalentul unei treimi din PIB-ul anual prin exporturile de arme și desfășurarea trupelor, ceea ce, pentru o economie atât de mică precum cea a Coreei de Nord, are un efect foarte semnificativ”, a explicat Lim.
În schimbul oamenilor și armamentului furnizat, Coreea de Nord primește alimente, petrol și valută forte. Cooperarea cu Moscova îi aduce însă lui Kim Jong Un și un avantaj geopolitic: reducerea dependenței tradiționale față de China.
În septembrie anul trecut, Kim a apărut la Beijing alături de Xi Jinping și Vladimir Putin, în prima întâlnire publică a celor trei lideri. Pentru Lim, apropierea de Moscova reprezintă „o schimbare geopolitică majoră”.
„Ori de câte ori lucrurile deveneau dificile din cauza izolării, Coreea de Nord încerca mai întâi să se apropie de Coreea de Sud, Japonia sau, mai ales, de SUA, pentru a încerca să normalizeze relațiile. Acesta era tiparul diplomației în Peninsula Coreeană. Dar acum, după consolidarea legăturilor cu Rusia, Kim Jong Un susține că lumea se află într-un nou Război Rece, într-un sistem multipolar”, spune cercetătorul.
Doar doi militari nord-coreeni au fost capturați în viață
Un alt indiciu al modului în care luptă forțele nord-coreene este numărul extrem de mic de prizonieri. Doar doi militari au fost capturați în viață și au supraviețuit, deși între 11.000 și 14.000 de nord-coreeni ar fi participat la campania din Kursk. Un al treilea a fost capturat, dar a murit ulterior din cauza rănilor.
„Pentru soldații din Joseon (Coreea de Nord), faptul de a deveni prizonier de război este în sine o crimă. Pur și simplu nu este o opțiune. Nu putem deveni prizonieri de război”, a declarat unul dintre cei doi unei echipe a televiziunii sud-coreene MBC.
Celălalt prizonier a povestit că a fost găsit grav rănit pe câmpul de luptă și că nu avea asupra sa mijloace pentru a se sinucide. „Nu aveam asupra mea nicio grenadă sau vreun cuțit pentru a mă arunca în aer”, a spus el.
Niciunul dintre cei doi nu dorește să revină în Coreea de Nord. Ambii și-au exprimat dorința de a ajunge în Coreea de Sud, iar Seulul este dispus să îi primească. Ucraina nu a decis însă dacă îi va preda autorităților sud-coreene și afirmă că va respecta obligațiile internaționale care interzic repatrierea forțată a prizonierilor de război.
Ce ar însemna un nou contingent nord-coreean
Zelenski susține că pregătirile pentru primirea unor noi forțe nord-coreene sunt în desfășurare în regiunea Voronej din Rusia și că Phenianul pregătește și transferul unor arme balistice suplimentare. Președintele ucrainean avertizează că experiența câștigată de Phenian reprezintă un risc care depășește războiul din Ucraina.
„Rusia ajută Coreea de Nord să învețe războiul modern, să-și îmbunătățească armele și să dobândească experiență reală de luptă. Acest lucru reprezintă o amenințare pentru fiecare țară din Asia aflată în raza de acțiune a rachetelor nord-coreene”, a declarat Zelenski.
Până acum, militarii nord-coreeni au luptat pe teritoriul Rusiei, în Kursk, și nu au fost observați în operațiuni de luptă pe teritoriul ucrainean ocupat de Rusia. O eventuală schimbare ar putea avea consecințe diplomatice importante, inclusiv asupra poziției Coreei de Sud, care a sprijinit Ucraina, dar s-a limitat până acum la ajutor „neletal”.
De ce are Rusia nevoie de militarii lui Kim Jong Un
Și pentru Moscova parteneriatul are o miză majoră. La patru ani și jumătate de la declanșarea invaziei pe scară largă a Ucrainei, Rusia se confruntă cu o lipsă severă de personal militar.
Serviciile de informații occidentale și ucrainene estimează că Rusia pierde în fiecare lună cu aproximativ 6.000 de militari mai mult decât reușește să recruteze. Moscova a apelat astfel la luptători străini, inclusiv din Columbia, Kenya, Camerun și Coreea de Nord, pentru a-și completa efectivele.
Pentru cele două regimuri, cooperarea este astfel reciproc avantajoasă. Rusia primește oameni și armament, în timp ce Coreea de Nord obține bani, resurse, experiență militară și o poziție geopolitică mai puternică.
Iar acesta este și motivul pentru care, în pofida pierderilor suferite în Kursk, un nou contingent nord-coreean ar putea ajunge în Rusia: pentru Phenian, participarea la război continuă să aducă beneficii economice, militare și politice considerabile.
Editor : M.I.