
Fostul ministru de Externe, Cristian Diaconescu, a avertizat duminică, la Digi24, că Moscova nu a infirmat până în prezent planul – semnalat de către serviciile secrete americane – lui Vladimir Putin de a readuce sub influență rusească părți din Europa, în special din partea de est a continentului. „Nu a existat până acum vreo negare din partea Federației Ruse în legătură cu acest tip de aspirații”, a remarcat fostul demnitar. Cât despre negocierile ruso-americane din Florida, Diaconescu a recunoscut că are rezerve în privința intenției Moscovei de a face compromisuri pentru a asigura pacea în Ucraina.
Planurile expansioniste ale lui Putin în estul Europei
Întrebat despre perspectiva unei expansiuni rusești în Europa de Est, ca parte a unui plan concret pe care Putin l-ar urmări, avertisment lansat de către serviciile secrete americane, fostul ministru Cristian Diaconescu a precizat că „nu a existat până acum vreo negare din partea Federației Ruse în legătură cu acest tip de aspirații. Deci, da, după părerea mea, ce spun serviciile americane este corect, pentru că am mai auzit acest subiect repetat în exact aceeași parametri și niciodată contrazis pe alte categorii de informații”.
„Rusia nu este dispusă la un compromis”
Negociatorii americani s-au întâlnit, sâmbătă, în Florida cu oficialii ruşi pentru a purta discuţii în vederea obţinerii păcii în Ucraina, întâlnire care vine în urma summitului organizat vineri între liderii ucraineni şi omologii lor europeni. În Statele Unite s-au adunat, practic, toți cei care, într-o formă sau alta, au contribuit la încercarea găsirii unei soluții a conflictului, a remarcat fostul ministru de Externe.
„Soluția înseamnă pace, deci încetarea violenței, cu o agendă alături de acest demers politic sau fără, așa cum își dorește Federația Rusă. Deci, Federația Rusă spune că va înceta violențele, dacă alături de această agresiune obținem o serie de alte compromisuri. (…) Am rezerve, pentru că Moscova nu a dat până în acest moment niciun semn în legătură cu vreun compromis. Nu există, esențial vorbind, vreo disponibilitate a Rusiei de a face un pas în spate, pornind de la asumările teritoriale până la neantizarea suveranității Ucrainei”, a subliniat fostul demnitar.
Sprijinul financiar pentru Ucraina, presiune pentru Moscova
Presiunea a crescut însă la Moscova, după ce europenii au găsit o formulă de a asigura un împrumut de 90 de miliarde de euro (n.r. 105 miliarde de dolari) pentru a menține Ucraina pe linia de plutire din punct de vedere financiar, fără să apeleze însă la activele indisponibilizate ale Federației Ruse, a adăugat Diaconescu.
„Este foarte important pentru Ucraina acest sprijin, pentru că era estimat că în jurul lunii aprilie Ucraina pierdea lichiditățile. Or, odată ce vine acest flux financiar, se pare că echilibrul financiar ar putea fi asigurat în Ucraina pentru următorii doi ani. Din punctul de vedere al Federației Ruse, există probleme economice, însă disponibilitatea de a găsi resurse… mai ales că ei cheltuie cam 40% din PIB pentru armată și, evident, inclusiv pentru plata militarilor. (…) Dar dacă se reușește un armistițiu, cum își dorește administrația de la Washington până în Crăciun, ar fi un pas bun, după care lupta se așează la masa diplomatică, ceea ce până la urmă poate însemna ceva”.
Despre rolul României: „Ce ne hotărâm astăzi ca popor, vom avea mâine”
În privința rolului pe care îl are România în contextul geopolitic tensionat, cu un război la graniță și cu negocieri de pace cruciale pentru viitorul Europei, Diaconescu a precizat că, deși țara noastră este bine înțeleasă pe plan extern, mai avem de muncit.
„Din punctul de vedere al relațiilor bilaterale și al componentei regionale, România este cât se poate de bine înțeleasă și are un coeficient de încredere foarte serios atunci când este vorba despre marele joc, – exact așa cum spuneți – de o viitoare arhitectură de securitate. Dar cred că acolo mai trebuie muncit”, a precizat fostul ministru de Externe.
Despre eforturile României de a-și asigura securitatea, Diaconescu a subliniat că, „într-o ordine de priorități, discutăm despre efortul național și după aceea de apartenența la NATO. Acest lucru îl face Polonia și, din acest punct de vedere, este necesar în primul rând a dobândi încrederea în ceea ce privește o anume categorie de mesaj, și anume ce ne hotărâm astăzi noi, ca popor, vom avea mâine. Deci trebuie asumat cât se poate de clar un parcurs, atunci când cei care te reprezintă vor transmite un anume tip de mesaj. Pentru că cel mai important în ziua de azi este predictibilitatea. Cel mai complicat în Alianța Nord-Atlantică sau în Uniunea Europeană este acel tip de demers care arată impredictibilitate și dau exemplul Ungariei. (…) Nu este suficient în ziua de astăzi doar să spui că ai cea mai lungă frontieră cu Ucraina. Garanțiile de securitate funcționează, dar trebuie să le verifici zilnic”, a concluzionat Cristian Diaconescu.
Editor : C.A.

