Hipertensiunea arterială se numără printre cele mai frecvente afecțiuni, dar poate rămâne neobservată ani întregi, timp în care deteriorează inima, vasele de sânge, creierul și rinichii. Cunoscută drept „ucigașul tăcut”, boala poate fi prevenită sau ținută sub control inclusiv printr-un stil de viață echilibrat. Dr. Alexandru Covaciu, medic specialist cardiolog, a explicat pentru Digi24.ro ce valori reprezintă un semnal de alarmă, cum se măsoară corect tensiunea și ce alimente contribuie la reducerea riscului.
Specialiștii atrag atenția că hipertensiunea nu înseamnă doar o valoare crescută pe tensiometru. Netratată, poate afecta în timp inima, creierul, rinichii și vasele de sânge și poate duce la complicații severe.
Ce este hipertensiunea arterială și care sunt principalele forme
„Hipertensiunea arterială este o afecțiune caracterizată prin creșterea persistentă a presiunii exercitate de sânge asupra pereților arterelor. Valorile tensiunii nu sunt constante pe parcursul zilei și pot crește în mod firesc în timpul efortului fizic, al activității sportive sau în situații de stres și emoții puternice.
O creștere temporară nu înseamnă automat prezența hipertensiunii. Boala este identificată atunci când valorile tensionale se mențin crescute la măsurători repetate, efectuate corect și în condiții de repaus.
Hipertensiunea primară (esențială) apare treptat, fără o cauză unică, sub influența unor factori precum genetica, vârsta și stilul de viață, în timp ce hipertensiunea secundară are o cauză identificabilă, precum anumite boli sau medicamente.
Cum se citesc valorile tensiunii arteriale
Tensiunea arterială este exprimată prin două valori: sistolică și diastolică. Prima, valoarea mai mare, reprezintă presiunea exercitată asupra arterelor atunci când inima se contractă și pompează sângele în organism. A doua, valoarea mai mică, reprezintă presiunea din artere atunci când inima se relaxează între două bătăi. De exemplu, la o tensiune de 120/80 mmHg, valoarea 120 reprezintă tensiunea sistolică, iar 80 tensiunea diastolică.”, a explicat Dr. Alexandru Covaciu
La ce valori trebuie tratată hipertensiunea arterială
„O tensiune de 140/90 mmHg sau mai mare, confirmată prin măsurători repetate, indică hipertensiune arterială și necesită evaluare și, în funcție de caz, tratament. Pentru valori de 130-139/80-89 mmHg, decizia terapeutică este individualizată în funcție de profilul pacientului și de factorii de risc, precum fumatul, obezitatea, antecedentele de infarct sau alte afecțiuni.
La pacienții cu risc cardiovascular crescut, ținta poate fi în jurul valorii de 120/70 mmHg, considerată ideală. Tratamentul medicamentos trebuie asociat cu schimbarea stilului de viață, iar începerea medicației nu înseamnă neapărat că aceasta va fi necesară pe tot parcursul vieții.”, a adăugat medicul
Criza hipertensivă: când este o urgență medicală
„Valorile de peste 180/110 mmHg, mai ales atunci când sunt însoțite de simptome precum durere de cap, amețeli, vedere încețoșată, dureri în piept, greață sau vărsături, pot indica o criză hipertensivă și necesită evaluare medicală de urgență. În această situație, trebuie apelat 112 și nu este recomandat să ne urcăm la volan pentru a ajunge singuri la spital.
Automedicația, un risc pentru sănătate
O valoare crescută nu înseamnă că trebuie să luăm imediat un medicament pentru tensiune, mai ales dacă acesta nu ne-a fost prescris. Efortul fizic, stresul sau măsurarea fără o perioadă suficientă de repaus pot crește temporar tensiunea.
Administrarea unui medicament „după ureche” poate provoca scăderea bruscă și excesivă a tensiunii arteriale, cu riscuri la fel de serioase. Dacă apare o valoare crescută acasă, tensiunea trebuie măsurată din nou, corect, iar dacă valorile rămân ridicate este necesară evaluarea medicală.”, a mai precizat sursa Digi24.ro
Cum se măsoară corect tensiunea arterială și cât de des trebuie verificată
„Măsurarea corectă a tensiunii arteriale este esențială pentru obținerea unor valori cât mai precise. Înainte de efectuarea măsurătorii, este recomandat să stăm cel puțin cinci minute în repaus, pe un scaun, într-o poziție relaxată. În acest interval, este bine să nu vorbim, să nu folosim telefonul și să nu stăm cu picioarele încrucișate.
Tensiunea arterială nu ar trebui măsurată imediat după consumul de cafea sau băuturi energizante ori după fumat, deoarece acestea pot influența temporar valorile. De asemenea, este recomandat ca vezica urinară să nu fie plină în momentul măsurării.
Pentru o evaluare corectă, tensiunea poate fi verificată la ambele brațe, în special la prima evaluare. Ulterior, măsurătorile se pot efectua la brațul la care au fost înregistrate valorile mai mari. Este recomandată efectuarea a două măsurători consecutive, la un interval de aproximativ cinci minute.
Frecvența măsurătorilor depinde de starea de sănătate și de existența unui diagnostic. Pentru persoanele care au hipertensiune arterială, monitorizarea la domiciliu poate fi făcută regulat, de exemplu o dată sau de două ori pe săptămână, în funcție de recomandarea medicului.
În cazul unei persoane aparent sănătoase, verificarea periodică a tensiunii arteriale poate fi utilă, chiar dacă nu există simptome sau un diagnostic cunoscut.
Ce tensiometru este recomandat
Pentru monitorizarea tensiunii acasă, este indicat un aparat automat de braț, prevăzut cu o manșetă potrivită circumferinței brațului. Modelele de încheietură sunt mai sensibile la poziția și mișcarea mâinii, ceea ce poate influența rezultatele.Pentru măsurători corecte, brațul trebuie așezat corespunzător, iar dispozitivul verificat periodic, inclusiv bateria. La cumpărare, este recomandat să alegem un model validat de societățile medicale de specialitate.”, a adăugat medicul cardiolog
Cum se manifestă hipertensiunea arterială
„Hipertensiunea arterială este numită adesea „ucigașul tăcut”, deoarece, în multe cazuri, nu provoacă simptome evidente. O persoană poate avea valori crescute ale tensiunii fără să știe acest lucru, iar uneori prima manifestare poate apărea sub forma unei complicații cardiovasculare grave, precum un accident vascular cerebral sau un infarct miocardic.
Atunci când apar manifestări, acestea pot include amețeli, dureri de cap, oboseală accentuată, dificultăți de respirație sau epistaxis (sângerări nazale). Totuși, aceste simptome nu sunt specifice în totalitate hipertensiunii și pot avea și alte cauze, motiv pentru care simpla lor prezență nu este suficientă pentru a stabili un diagnostic.
Ce complicații poate provoca hipertensiunea arterială
Hipertensiunea netratată poate afecta în timp inima, creierul, rinichii și vasele de sânge, crescând riscul de accident vascular cerebral, infarct miocardic și insuficiență renală, inclusiv necesitatea dializei. Poate afecta și arterele membrelor inferioare, iar în forme severe poate duce chiar la amputație.
Un alt risc este anevrismul de aortă, adică dilatarea principalei artere a organismului. Disecția sau ruptura aortei reprezintă o urgență medicală majoră, care poate pune viața în pericol.”, a mai precizat Dr. Alexandru Covaciu
Care sunt principalii factori de risc
„Apariția hipertensiunii arteriale este favorizată de o multime de factori, mulți dintre ei comuni bolilor cardiovasculare. Printre cei mai importanți se numără consumul excesiv de sare și alcool, alimentația dezechilibrată, sedentarismul, obezitatea și fumatul. La acestea se adaugă stresul cronic și somnul insuficient.
Un factor de risc important este și apneea obstructivă în somn, o afecțiune în care respirația se oprește pentru scurte perioade, în mod repetat, pe parcursul nopții. Sforăitul puternic și repetat, mai ales atunci când este însoțit de pauze de respirație observate de partener, poate fi un semnal al acestei afecțiuni și ar trebui evaluat medical.
Vârsta și ereditatea pot contribui, de asemenea, la creșterea riscului. Predispoziția genetică nu înseamnă că hipertensiunea este inevitabilă, dar poate favoriza apariția acesteia. ”, a mai adăugat sursa Digi24.ro
Cum putem preveni hipertensiunea arterială
„Pentru prevenirea hipertensiunii arteriale, trebuie să fim atenți la consumul de sare și să nu depășim aproximativ 5-8 grame pe zi. O mare parte din sare se găsește deja în alimente precum pâinea și mezelurile, de aceea este bine să verificăm etichetele. Dacă folosim sare, este recomandată sarea iodată.
În ceea ce privește alcoolul, consumul zilnic și excesiv trebuie evitat. Dintre băuturile alcoolice, vinul este mai puțin nefavorabil decât berea și băuturile spirtoase, însă cel mai bine este să nu consumăm alcool în mod regulat.
De asemenea, sunt importante mișcarea regulată – aproximativ 30 de minute, 5 zile pe săptămână -, o alimentație echilibrată, menținerea unei greutăți normale și 7-8 ore de somn pe noapte. Nu în ultimul rând, este important să ne măsurăm și să urmărim constant tensiunea arterială.
Ce alimente reduc riscul de hipertensiune
Printre alimentele care pot contribui la menținerea unor valori normale ale tensiunii arteriale se numără sfecla roșie, usturoiul, fructele de pădure, uleiul de măsline, iaurtul și chefirul. Unele studii indică efecte favorabile și în cazul ceaiului verde și al ceaiului de hibiscus.
Efectele pot fi explicate, în cazul unora dintre aceste alimente, prin conținutul de compuși bioactivi, precum flavonolii, care contribuie la sănătatea vaselor de sânge și pot reduce stresul oxidativ de la nivelul arterelor. În cazul iaurtului și chefirului, peptidele bioactive ar putea avea un rol în reglarea tensiunii arteriale. Pentru ceaiul verde și cel de hibiscus, unele analize ale studiilor au indicat o scădere ușoară a valorilor tensionale.”, a mai explicat pentru Digi24.ro specialistul
Medicul atrage însă atenția că aceste alimente trebuie integrate constant într-o alimentație echilibrată. Consumul ocazional al unui singur aliment nu este suficient pentru a reduce tensiunea arterială. De asemenea, alimentația poate susține controlul valorilor tensionale, dar nu înlocuiește tratamentul medicamentos atunci când acesta este recomandat de medic.
Hipertensiunea nu înseamnă renunțarea la cafea
„Cafeaua nu provoacă hipertensiune arterială, însă poate crește temporar valorile tensiunii în primele aproximativ 15 minute după consum, acestea revenind ulterior la normal.
Persoanele cu hipertensiune, inclusiv cele aflate sub tratament, pot consuma cafea, în funcție de toleranța individuală. Până la 420 mg de cofeină pe zi, adică aproximativ 2-3 cafele sau espresso-uri, este considerată o cantitate potrivită.”, a conchis Dr. Alexandru Covaciu, medic specialist cardiolog