Atunci când vine vorba de construirea spărgătoarelor de gheață, o superputere ca Statele Unite are mare nevoie de aliații ei. La șapte ani după ce Washingtonul a comandat primele nave grele de acest tip construite în SUA în ultima jumătate de secol, niciuna dintre ele nu este gata încă – primele trei vase ar putea ieși din șantierele navale americane abia în 2033, potrivit Newsweek.
Canada se află într-o situație similară. Guvernul a anunțat recent un nou program în valoare de 11 miliarde de dolari pentru construcția a șase spărgătoare de gheață pentru Paza de Coastă canadiană. Premierul Mark Carney a spus că prima navă va fi gata în 2032, iar întreaga flotă, abia în 2038.
Situația problematică în care se află SUA vine într-un moment în care regiunea arctică devine tot mai importantă și contestată dintr-o serie de motive: securitate, economie, tehnologii noi, schimbări climatice și cercetare.
În mod surprinzător, lucrurile stau mult mai bine în Finlanda, unde construcția primelor patru spărgătoare de gheață comandate de SUA a început anul acesta, ele urmând a fi finalizate până la sfârșitul anului 2028.
„Finlanda a fost, în mod tradițional, un soi de superputere când vine vorba de construcția de spărgătoare de gheață”, a spus Robin Haggblom, consilier principal din partea companiei daneze Risk Intelligence.
În jur de 60% din toate navele capabile să navigheze apele înghețate au fost construite în Finlanda sau au fost proiectate de finlandezi, care au nevoie de astfel de vase pentru că toate porturile țării lor îngheață în lunile de iarnă.
America are nevoie urgentă de noua flotă de spărgătoare de gheață
Statele Unite se află, așadar, într-o poziție atipic de umilă: pentru a-și putea extinde prezența în Arctica, Washingtonul trebuie să învețe de la un mic aliat european, care s-a alăturat alianței NATO abia în 2023.
Când Casa Albă a anunțat, anul trecut, un acord pentru construirea a 11 spărgătoare de gheață în cadrul programului Arctic Security Cutter (ASC) pentru Paza de Coastă americană, finlandezii au căpătat un rol crucial în acest plan.
Contractele sunt în valoare de 6,8 miliarde de dolari și implică două companii americane: Bollinger Shipyards, care lucrează cu Rauma Marine Constructions din Finlanda, și Davie Defense, care lucrează cu Helsinki Shipyard.
După ce primele nave vor fi construite în Finlanda, tehnologia și abilitățile dobândite vor fi transferate în SUA, care, în acest caz, este partenerul secundar. America are nevoie urgentă de aceste spărgătoare de gheață.
Ruta transpolară este cea mai scurtă cale de legătură între teritoriul continental al Rusiei și cel al Statelor Unite, ceea ce face ca regiunea arctică să fie vitală pentru securitatea Statelor Unite.
„Capacitatea Statelor Unite de a susține diferite tipuri de operațiuni în Arctica este în scădere”
Rusia are o puternică prezență în Arctica, având cea mai lungă linie de coastă arctică dintre toate cele opt state din această regiune. Ea are și cele mai multe spărgătoare de gheață: peste 40. Unele din ele au fost construite tot în Finlanda.
Și Statele Unite au o prezență importantă în regiunea arctică, însă nu dispun decât de trei mari spărgătoare de gheață, care se confruntă deseori cu defecțiuni tehnice.
Chiar și China, care nu are teritorii în regiunea arctică, deține 5 spărgătoare de gheață, pe care le folosește pentru misiuni de cercetare climatică, pentru transportul maritim, dar și în scop militar. Beijingul are un program activ de extindere a flotei sale de spărgătoare de gheață, iar navele lor trec des prin Arctica și prin apele din jurul Antarcticii.
„Indiferent de viziunea ta asupra lumii, vei găsi ceva ce face ca Arctica să fie mai interesantă astăzi decât era în urmă cu un deceniu”, a spus Haggblom.
În acest moment critic, „capacitatea Statelor Unite de a susține diferite tipuri de operațiuni în Arctica este în scădere”, a mai spus expertul danez. Capacitatea arctică a Americii „s-a atrofiat”.
ASC este „unul dintre cele mai importante programe, în acest moment”, a remarcat Haggblom, care l-a comparat atât cu programul de apărare arctică Golden Dome, cât și cu conceptul noii nave de război (cuirasat) din „clasa Trump”.
Statele Unite pot, cu siguranță, să ducă până la capăt programul spărgătoarelor de gheață. Marea dilemă este dacă o vor putea finaliza la timp și fără costuri suplimentare.
Editor : Raul Nețoiu