Cabinetul de securitate al Israelului a aprobat recunoașterea a 19 noi așezări în Cisiordania ocupată, în timp ce guvernul continuă să promoveze extinderea acestora. Ministrul de Finanțe de extremă dreapta Bezalel Smotrich, un colonist care a propus măsura alături de ministrul Apărării Israel Katz, a declarat că decizia vizează blocarea înființării unui stat palestinian. Așezările israeliene din Cisiordania ocupată sunt considerate ilegale în conformitate cu dreptul internațional, anunță BBC.
Arabia Saudită a condamnat această măsură. Secretarul general al ONU, Antonio Guterres, a declarat că extinderea „neîncetată” a așezărilor israeliene alimentează tensiunile, restricționează accesul palestinienilor la terenuri și amenință viabilitatea unui stat palestinian suveran.
Violența în Cisiordania ocupată a crescut de la începutul războiului din Gaza, în octombrie 2023, amplificând și mai mult temerile că extinderea colonizării ar putea consolida ocupația israeliană și submina soluția celor două state.
Soluția celor două state se referă la crearea unui stat palestinian în Cisiordania și Fâșia Gaza, cu capitala la Ierusalimul de Est, în mare parte pe linia granițelor existente înainte de războiul arabo-israelian din 1967.
De la preluarea mandatului în 2022, actualul guvern israelian a crescut semnificativ numărul de aprobări pentru noi colonii și a început procesul de legalizare a avanposturilor neautorizate, recunoscându-le ca „cartiere” ale coloniilor existente. Cea mai recentă decizie aduce numărul total de colonii aprobate în ultimii trei ani la 69, potrivit lui Smotrich.
Aprobările vin la doar câteva zile după ce Organizația Națiunilor Unite a declarat că extinderea așezărilor a atins cel mai înalt nivel din 2017. Ultimele aprobări includ restabilirea a două așezări – Ganim și Kadim – care au fost desființate în urmă cu aproape 20 de ani.
În mai, Israelul a aprobat 22 de noi așezări în Cisiordania ocupată – cea mai mare extindere din ultimele decenii.
Guvernul israelian a aprobat, de asemenea, în august, planuri de construire a peste 3.000 de locuințe în cadrul așa-numitului proiect E1 între Ierusalim și așezarea Maale Adumim, care fusese înghețat timp de decenii în contextul unei opoziții feroce la nivel internațional. Smotrich a declarat la momentul respectiv că planul „va îngropa ideea unui stat palestinian”.
Citește și:
Aproximativ 700.000 de coloniști trăiesc în aproximativ 160 de așezări din Cisiordania și Ierusalimul de Est, potrivit grupului israelian anti-colonizare Peace Now. Este vorba de teritoriul pe care palestinienii îl revendică pentru un viitor stat independent.
Extinderea colonizării a stârnit furia națiunilor arabe, care au afirmat în mod constant că aceasta subminează perspectivele unei soluții cu două state.
De asemenea, a stârnit îngrijorări cu privire la posibila anexare a Cisiordaniei ocupate.
Președintele SUA, Donald Trump, a avertizat Israelul cu privire la o astfel de mișcare, declarând pentru revista Time că Israelul ar pierde tot sprijinul SUA dacă acest lucru s-ar întâmpla.
În septembrie, Marea Britanie – împreună cu alte țări, printre care Australia și Canada – a recunoscut statul palestinian, o schimbare semnificativă, deși simbolică, în politica guvernamentală. Israelul s-a opus acestei mișcări, premierul israelian Benjamin Netanyahu afirmând că un stat palestinian „nu va exista”.
Între timp, Asociaţia presei străine la Ierusalim (FPA) a salutat duminică decizia Curţii supreme israeliene de a fixa pe 4 ianuarie data limită pentru ca Israelul să răspundă cererii sale de acces pentru mass-media în Fâşia Gaza, relatează AFP.
De la începutul războiului din Gaza în octombrie 2023, declanşat de atacul fără precedent al mişcării islamiste Hamas, autorităţile israeliene i-au împiedicat pe jurnaliştiii străini să intre independent în teritoriul palestinian.
Israelul a autorizat doar, de la caz la caz, foarte puţin jurnalişti să însoţească trupele israeliene în teritoriul palestinian sub blocadă israeliană.
FPA, care reprezintă media internaţionale în Israel şi în teritoriile palestiniene şi are sute de membri, a cerut în urmă cu peste un an justiţiei israeliene să permită un acces imediat în Gaza.
Pe 23 octombrie, Curtea a programat o primă audiere privind această cerere şi a decis să le acorde autorităţilor israeliene o lună pentru a elabora un plan care să permită accesul jurnaliştilor.
De atunci, Curtea a acordat mai multe amânări autorităţilor israeliene pentru a prezenta planul, dar sâmbătă aceasta a fixat în cele din urmă data de 4 ianuarie ca dată-limită definitivă.
Editor : C.A.