Cele cinci confederaţii sindicale resping actuala formă a proiectului Legii salarizării și contestă negocierile purtate cu Executivul demis. Sindicaliștii reclamă faptul că proiectul nu repară inechitățile din sectorul public și cer retragerea reformei și reluarea ei „de la zero”. „Nu poate fi acceptabil ca un Guvern aflat într-o astfel de situaţie să stabilească, să negocieze şi să angajeze România în privinţa unei politici publice care afectează peste un milion de salariaţi” mai transmit sindicatele, potrivit Agerpres.
Cele cinci confederații sindicale reprezentative la nivel național – Confederația Națională Sindicală „Cartel ALFA”, Confederația Națională a Sindicatelor Libere din România – Frăția, Confederația Sindicatelor Democratice din România (CSDR), Confederația Națională Sindicală „Meridian” și Blocul Național Sindical (BNS) atrag atenția că noua variantă a legii salarizării nu repară dezechilibrele acumulate în sistemul bugetar, ci le redistribuie între diferitele categorii de angajați.
„În loc să corecteze dezechilibrele acumulate în sistem şi să construiască o salarizare coerentă, predictibilă şi echitabilă, noua variantă a proiectului continuă să opereze cu soluţii de compromis, să favorizeze anumite categorii şi să lase în urmă exact acele sectoare care asigură funcţionarea serviciilor publice esenţiale”, se arată într-un comunicat de presă semnat de reprezentanții celor cinci confederații sindicale.
Una dintre principalele nemulțumiri ale sindicatelor vizează valoarea de referință utilizată pentru construirea grilelor de salarizare. Potrivit acestora, proiectul prevede scăderea valorii de la 4.100 la 4.000 de lei. Sindicatele cer însă ca aceasta să fie raportată la salariul minim pe economie și actualizată în fiecare an în funcție de inflație și de productivitatea muncii.
„Am solicitat ca aceasta să fie stabilită la nivelul salariului minim pe economie şi actualizată anual în funcţie de inflaţie şi productivitatea muncii. În schimb, este diminuat chiar reperul de la care ar trebui construit întregul sistem, în timp ce, în numeroase sectoare, creşterile prevăzute nu acoperă pierderea de putere de cumpărare acumulată în ultimii doi ani. O lege a salarizării nu poate transfera costul austerităţii asupra salariaţilor”, se arată în document.
Confederațiile sindicale contestă și mecanismul prin care sporurile ar fi plafonate la 20% din totalul cheltuielilor cu salariile, inclusiv prin raportare la ordonatorul principal de credite și la sursele de finanțare.
De asemenea, critică și negocierile purtate cu Guvernul privind elaborarea proiectului.
„O lege care afectează peste un milion de salariaţi din sectorul public nu poate fi construită pe repede-înainte, iar sindicatele nu pot valida în câteva ore sau zile decizii cu efecte pentru ani şi decenii. Consultarea formală nu este dialog social!”, susțin sindicaliştii.
Totodată, confederaţiile sindicale consideră că un Guvern demis nu poate decide viitorul salarizării prin negocieri purtate în afara mandatului.
„Nu poate fi acceptabil ca un Guvern aflat într-o astfel de situaţie să stabilească, să negocieze şi să angajeze România în privinţa unei politici publice care afectează peste un milion de salariaţi, fără un mandat politic deplin şi fără un dialog social real”, mai precizează sindicatele.
Cele cinci confederații susțin că actuala variantă nu mai poate sta la baza unei reforme credibile și cer retragerea proiectului și reluarea procesului de elaborare.
Ultima variantă a proiectului Legii salarizării stabilește valoarea de referință pentru salariile plătite din fonduri publice la 4.000 de lei, începând cu 1 decembrie 2026. Suma este mai mică decât cea prevăzută în proiectul inițial, de 4.325 de lei, și decât valoarea de 4.100 de lei din varianta elaborată în luna iulie, potrivit unor surse politice.
Proiectul aduce modificări salariale pentru angajații din educație, sănătate, administrație, diplomație și cultură.
Citește și
Editor : A.P.