Care a fost ultima sarcină pe care i-ai cerut-o unui chatbot cu inteligență artificială? Poate i-ai cerut să-ți propună o structură pentru un eseu, să te ajute să răspunzi la o întrebare dificilă, să-ți ofere o analiză detaliată a unui set de date voluminos sau să verifice dacă scrisoarea ta de intenție corespunde cu descrierea postului. Oricât de util ar fi însă acest instrument, unii experți, citați de BBC, se tem că externalizarea acestui tip de sarcini presupune faptul că creierul tău lucrează mai puțin, ceea ce ar putea să-ți afecteze gândirea critică sau abilitățile de rezolvare a problemelor.
La începutul acestui an, Institutul de Tehnologie din Massachusetts (MIT) a publicat un studiu care arată că persoanele care au folosit ChatGPT pentru a scrie eseuri au prezentat o activitate redusă în rețelele cerebrale asociate cu procesarea cognitivă în timpul efectuării exercițiului. De asemenea, aceste persoane nu au putut cita din eseurile lor la fel de ușor ca cele din studiu care nu au folosit un chatbot AI.
Cercetătorii au afirmat că studiul lor a demonstrat „importanța urgentă de a explora o posibilă scădere a abilităților de învățare”. Toți cei 54 de participanți au fost recrutați de la MIT și universități din apropiere. Activitatea lor cerebrală a fost înregistrată folosind electroencefalografia (EEG), care implică plasarea de electrozi pe scalp.
Unele dintre solicitările utilizate de participanți includeau cererea adresată AI de a rezuma întrebările din eseuri, de a găsi surse și de a rafina gramatica și stilul. De asemenea, a fost utilizată pentru a genera și articula idei, dar unii utilizatori au considerat că AI nu era foarte bună la acest lucru.
„AI face prea ușoară găsirea răspunsurilor”
Separat, Universitatea Carnegie Mellon și Microsoft, care operează Copilot, au descoperit că abilitățile de rezolvare a problemelor ale oamenilor ar putea diminua dacă aceștia ar deveni prea dependenți de AI.
Ei au chestionat 319 de angajați cu funcții administrative care utilizau instrumente AI pentru munca lor cel puțin o dată pe săptămână cu privire la modul în care aplică gândirea critică atunci când le utilizează. Au verificat 900 de exemple de sarcini atribuite AI, de la analizarea datelor pentru obținerea de noi informații, până la verificarea dacă o lucrare respectă anumite reguli.
Studiul a constatat că o încredere mai mare în capacitatea instrumentului de a îndeplini o sarcină era corelată cu „un efort mai redus de gândire critică”.
Deși GenAI poate îmbunătăți eficiența lucrătorilor, poate inhiba implicarea critică în muncă și poate duce la o dependență excesivă pe termen lung de instrument și la diminuarea abilității de a rezolva probleme în mod independent
Elevii din Marea Britanie au fost chestionați în mod similar pentru un studiu publicat în octombrie de Oxford University Press (OUP).
Studiul a constatat că șase din zece elevi considerau că inteligența artificială a avut un impact negativ asupra abilităților lor în ceea ce privește temele școlare.
Deci, odată cu explozia masivă a utilizării inteligenței artificiale, abilitățile noastre cognitive sunt în pericol de declin?
Nu neapărat, spune dr. Alexandra Tomescu, specialistă în AI generativă la OUP, care a lucrat la sondajul școlar.
„Cercetările noastre arată că nouă din zece elevi spun că AI i-a ajutat să dezvolte cel puțin o abilitate legată de școală, fie că este vorba de rezolvarea problemelor, creativitate sau revizuire. Dar, în același timp, aproximativ un sfert afirmă că utilizarea inteligenței artificiale le-a facilitat prea mult munca… Deci, este o imagine destul de nuanțată.”
Ea adaugă că mulți elevi doresc mai multe îndrumări cu privire la modul de utilizare a inteligenței artificiale.
ChatGPT, care are peste 800 de milioane de utilizatori activi săptămânal, potrivit șefului Sam Altman, a publicat un set de 100 de instrucțiuni pentru elevi, menite să îi ajute să profite la maximum de această tehnologie.
Dar profesorul Wayne Holmes, care cercetează studiile critice privind inteligența artificială și educația la University College London (UCL), spune că acest lucru nu este suficient.
El dorește să se facă mult mai multe cercetări academice cu privire la efectele instrumentelor de inteligență artificială asupra învățării, înainte ca elevii și studenții să fie încurajați să le utilizeze. „În prezent, nu există dovezi independente la scară largă cu privire la eficacitatea acestor instrumente în educație, la siguranța lor sau chiar la ideea că au un impact pozitiv. ”
Rezultate mai bune, dar învățare mai slabă?
Profesorul Holmes face referire la cercetările privind atrofia cognitivă, în care abilitățile și competențele unei persoane se deteriorează după utilizarea AI. El spune că aceasta a fost o problemă pentru radiologii care utilizează instrumente de inteligență artificială pentru a-i ajuta să interpreteze radiografiile înainte de a diagnostica pacienții.
Un studiu realizat de Harvard Medical School și publicat anul trecut a constatat că asistența oferită de AI a îmbunătățit performanța unor medici, dar a afectat-o pe a altora, din motive pe care cercetătorii nu le înțeleg pe deplin.
Autorii au solicitat continuarea cercetărilor privind modul în care oamenii interacționează cu AI, astfel încât să putem găsi modalități de utilizare a instrumentelor de inteligență artificială care „să stimuleze performanța umană, în loc să o afecteze”.
Profesorul Holmes se teme că elevii și studenții ar putea deveni prea dependenți de AI, care le face treaba, și nu vor mai dezvolta abilitățile fundamentale pe care le oferă educația.
Eseul unui student ar putea primi note mai bune datorită ajutorului AI, dar problema este dacă aceștia ajung să înțeleagă mai puțin. După cum spune prof. Holmes: „Rezultatele lor sunt mai bune, dar, de fapt, învățarea lor este mai slabă”.
Jayna Devani, care conduce departamentul de educație internațională la OpenAI – compania care deține ChatGPT – și a contribuit la încheierea unui acord cu Universitatea din Oxford, spune că firma este „foarte conștientă de această dezbatere în acest moment. Cu siguranță nu credem că studenții ar trebui să folosească ChatGPT pentru a externaliza munca”.
În opinia ei, este mai bine să fie folosit ca tutor, decât doar ca furnizor de răspunsuri. Exemplul pe care îl dă este cel al unui student care comunică cu ChatGPT folosind setarea modului de studiu. Introduci întrebarea la care ai dificultăți în a răspunde, iar chatbotul poate descompune componentele acesteia și te poate ajuta să o înțelegi..
„Dacă ai o prezentare de susținut și… este miezul nopții, nu o să-i trimiți un e-mail tutorului tău universitar să-i ceri ajutorul”, spune ea. „Cred că ChatGPT are cu adevărat potențialul de a accelera învățarea atunci când este utilizat în mod țintit.”
Dar prof. Holmes insistă că orice student care utilizează instrumente de AI ar trebui să fie conștient de modul în care funcționează raționamentul acesteia și de modul în care companiile care le furnizează gestionează datele. El subliniază că rezultatele ar trebui verificate întotdeauna.
„Nu este doar cea mai recentă versiune a calculatorului”, spune el, descriind capacitățile și implicațiile de anvergură ale AI.
„Nu le spun niciodată studenților mei că nu ar trebui să folosească inteligența artificială… Dar ceea ce încerc să le spun este că trebuie să înțelegem toate aceste aspecte diferite, astfel încât să puteți lua decizii în cunoștință de cauză.”
Editor : C.A.