În a doua zi după ce Rusia a invadat Ucraina, unul dintre cei mai apropiați consilieri ai lui Vladimir Putin a refuzat să-i execute ordinul. Putin îi ceruse lui Dmitri N. Kozak să ceară capitularea Ucrainei, însă fostul șef de cabinet adjunct al președintelui rus i-a răspuns că nu știe ce încearcă să obțină prin această invazie și că este pregătit să fie arestat sau împușcat pentru refuzul său.
Ceea ce nu știa Kozak, atunci când l-a refuzat pe Putin, era că apelul telefonic dintre cei doi a putut fi auzit de toți înalții oficiali prezenți în biroul președintelui rus, întrucât telefonul acestuia era pus pe modul „difuzor”. Aceștia au devenit, astfel, martorii unui moment rar de insubordonare la Kremlin.
Kozak (67 de ani) și-a dat demisia din funcția de șef de cabinet adjunct al lui Putin în luna septembrie, la doar o lună după ce New York Times a dezvăluit că acesta a încercat să îl convingă pe președintele rus să pună capăt războiului din Ucraina.
Între timp, mai multe persoane din Rusia care îl cunosc bine pe Kozak au descris pentru NYT transformarea unui consilier care i-a fost alături lui Putin timp de 30 de ani într-un reprezentant de seamă a celor din elita rusă care se opun războiului.
Multe persoane din domeniul afacerilor și oameni de cultură de la Moscova, dar și unii oficiali de la Kremlin, sunt nemulțumiți de faptul că Putin refuză să pună capăt războiului, mai ales după ce președintele american Donald Trump i-a oferit condiții favorabile.
„Dmitri Nikolaevici a plecat, dar atmosfera este aceeași”, a spus Alexei Venediktov, un important jurnalist de la Moscova care îi cunoaște pe oficialii de la Kremlin, inclusiv pe Kozak. „El este important ca un indicator.”
Avertismentele lui Kozak cu privire la războiul din Ucraina „s-au adeverit cu o acuratețe înfricoșătoare”
Kozak este cea mai importantă persoană de la Kremlin care i-a întors spatele lui Putin până acum. El a început să lucreze cu Putin în anii ‘90, când amândoi erau oficiali din administrația orașului Sankt Petersburg.
Kozak pare să considere că legăturile apropiate cu Putin din trecut îi oferă o oarecare siguranță, potrivit celor care îl cunosc pe fostul consilier. Kozak nu și-a făcut niciodată publice criticile la adresa deciziilor luate de Putin.
„Evaluările sale, pe care i le-a prezentat lui Putin în momentul declanșării acțiunilor militare, s-au adeverit cu o acuratețe înfricoșătoare”, a spus analistul politic Arkadi Dubnov, un cunoscut al lui Kozak care trăiește acum în Israel.
Lui Kozak îi tremurau mâinile când a venit la pupitru. El a explicat, mormăind pe alocuri, de ce negocierile cu Ucraina nu dădeau niciun rezultat. Kozak a indicat faptul că ar fi avut mai multe de spus, dar Putin l-a întrerupt.
„Presupun că o să vorbim separat despre asta”, a spus Kozak. Momentul a avut loc pe data de 21 februarie 2022, în timpul unei întâlniri televizate a Consiliului de Securitate al Rusiei.
Toți înalții oficiali ruși susțineau planurile de război ale lui Putin, mai puțin Kozak. Din aproape toți cei prezenți la Kremlin în acea zi, Kozak îl cunoștea de cel mai mult timp pe Putin.
Kozak s-a ocupat de organizarea campaniei prezidențiale a lui Putin din 2004, de pregătirile pentru Jocurile Olimpice de Iarnă din 2014 și de procesul de integrare în Rusia a Crimeei anexate ilegal de Moscova.
Kozak nu a cedat în fața lui Putin: „Ce este? De ce te opui?”
La începutul anului 2022, înainte de invazie, Kozak purta deja negocieri cu oficialii ucraineni în legătură cu conflictul din estul țării împotriva separatiștilor proruși susținuți de Moscova.
După o sesiune de opt ore de discuții la Paris, în ianuarie, Kievul a transmis că negocierile sunt un „semn foarte pozitiv”. Oficialii ucraineni și americani de la acea vreme simțeau că Kozak încerca cu adevărat să ajungă la o soluție diplomatică și nu doar să tragă de timp până când trupele ruse ar fi fost pregătite să invadeze.
În timp ce soldații lui Putin se strângeau în număr tot mai mare la granița cu Ucraina, Kozak a scris un document lung în care a expus consecințele negative pe care războiul le va avea, cel mai probabil, avertizând chiar despre riscul ca Suedia și Finlanda să se alăture alianței NATO – ceea ce s-a și întâmplat.
Într-o parte a întâlnirii din 21 februarie care nu a fost televizată, Kozak le-a spus celor prezenți că ucrainenii vor opune rezistență, sancțiunile vor fi severe, iar poziția geopolitică a Rusiei va avea de suferit.
Apoi, Putin le-a spus tuturor oficialilor prezenți la întâlnire să părăsească sala, în afară de Kozak și membrii permanenți ai Consiliului de Securitate al Rusiei.
Liderul de la Kremlin i-a cerut lui Kozak să repete argumentele sale împotriva declanșării războiului. Putin i-a dat afară apoi pe toți cei din sală, în afară de Kozak.
Odată rămași singuri în Sala Sfintei Ecaterina de la Kremlin, la aproximativ 9 metri unul de celălalt, Putin l-a întrebat pe Kozak: „Ce este? De ce te opui?”
Kozak nu a cedat în fața lui Putin. A fost ultima dată când cei doi au vorbit, înainte ca Rusia să înceapă bombardamentele asupra Kievului, în dimineața zilei de 24 februarie.
Negocierile care l-au scos din sărite pe Putin. Kozak a spus că este pregătit să fie împușcat
Unele agenții de știri au raportat faptul că Kozak l-ar fi sunat pe Andrii Iermak, la acea vreme șeful de cabinet al președintelui ucrainean Volodimir Zelenski, la câteva ore de la declanșarea invaziei, ca să ceară capitularea Ucrainei.
Kozak le-a spus mai multor apropiați de-ai săi că această informație este falsă. Ceea ce s-a întâmplat în realitate, potrivit lui Kozak, este că Iermak l-a sunat pe el în ziua invaziei, spunând că vrea să negocieze pacea cât mai repede posibil.
În a doua zi după declanșarea războiului, Kozak negocia deja un posibil acord de încetare a focului cu David Arahamia, un alt oficial ucrainean. Înțelegerea ar fi presupus garantarea securității Ucrainei de către Rusia și retragerea trupelor rusești din toate regiunile ucrainene, mai puțin Crimeea și Donbas.
Negocierile l-au scos din sărite pe Putin, când Kozak l-a informat despre detaliile discuțiilor, în timpul unei convorbiri telefonice folosind sistemul securizat al Kremlinului.
Putin l-a certat pe Kozak pentru că și-a depășit mandatul prin discutarea unor probleme teritoriale și i-a spus să le transmită oficialilor de la Kiev că Rusia va negocia doar capitularea Ucrainei.
Kozak i-a spus lui Putin că nu poate negocia dacă nu cunoaște care sunt obiectivele finale ale Rusiei. Putin a ignorat îngrijorările lui Kozak și i-a ordonat să continue negocierile conform instrucțiunilor primite.
Kozak l-a refuzat pe Putin. Acesta a fost apelul în care Kozak i-a spus lui Putin că este pregătit să fie arestat sau împușcat pentru refuzul său, potrivit surselor NYT.
Putin l-a scos din echipa de negociatori pe Kozak, care s-a întâlnit pe ascuns cu emisari din Occident
La finalul conversației, Kozak a acceptat să îi informeze pe oficialii ucraineni despre cerința Rusiei ca Ucraina să capituleze. Kozak l-a sunat pe Arahamia, iar acesta a refuzat ceea ce i-a cerut Putin, care a ascultat întreaga conversație.
Putin a părut să schimbe din nou tactica ziua următoare, pe 26 februarie, după ce prim-adjunctul șefului de cabinet al lui Putin, Serghei Kirienko, l-a sunat pe Kozak să îi spună că un alt consilier de la Kremlin, Vladimir Medinski, avea să conducă negocierile cu Ucraina.
În seara aceleiași zile, Medinski și miliardarul rus Roman Abramovici au ajuns acasă la Kozak. I-au spus că vor merge în Belarus să negocieze cu Ucraina, după ce au primit un nou mandat de la Putin: să discute despre garanțiile de securitate, dar nu despre granițele Ucrainei.
Kozak nu și-a mai recâștigat niciodată rolul de negociator-șef al Rusiei în discuțiile cu Ucraina, iar cea mai mare parte a portofoliului său, inclusiv gestionarea relațiilor cu fostele state sovietice, a fost preluată anul acesta de Kirienko.
Totuși, Kozak nu a fost demis de Putin. Și-a păstrat biroul din clădirea Administrației Prezidențiale, aflată la câteva străzi distanță de Kremlin. Tot acolo a continuat să se întâlnească pe ascuns cu intermediari din Occident cu care a discutat posibile planuri de pace.
Kozak le-a spus că are în continuare acces la Putin, semnalând faptul că președintele rus era conștient de discuțiile secrete purtate de consilierul său.
Reformele „șocante” pe care Kozak i le-a propus lui Putin
Putin i-a sugerat lui Kozak să facă propuneri pentru îmbunătățirea climatului economic al Rusiei. Răspunsul lui Kozak i-a șocat pe cei care au văzut documentul scris de acesta.
Kozak l-a sfătuit pe Putin să oprească războiul, să negocieze cu Ucraina și să adopte reforme interne de liberalizare. Kozak a propus ca sistemul judiciar să devină cu adevărat independent de serviciile de securitate care supraveghează neoficial activitatea judecătorilor.
În ciuda diferențelor clare de viziune dintre Kozak și Putin, acesta i-a rămas loial liderului de la Kremlin, potrivit lui Konstantin Zatulin, parlamentar rus din partea partidului lui Putin, Rusia Unită.
Totuși, Kozak „nu își ascunde opinia”, ceea ce este foarte rar pentru un consilier de la Kremlin. „În administrația prezidențială, nu se obișnuiește să contrazici prea mult opinia superiorului tău”, a explicat Zatulin.
„Prețul pe care țara îl plătește pentru ambițiile lui Putin au devenit inacceptabile”
Kozak credea inițial că „lucrează în interesul statului și nu al lui Putin”, potrivit lui Dubnov. Răcirea relațiilor dintre cei doi a avut loc după declanșarea războiului, atunci când Kozak „a descoperit că pentru Putin nu există linii roșii pe care să nu fie dispus să le încalce”.
„Prețul pe care țara îl plătește pentru ambițiile de mare putere ale liderului său au devenit inacceptabile” pentru Kozak, potrivit lui Dubnov.
Putin a acceptat demisia lui Kozak din luna septembrie, o decizie notabilă având în vedere că el preferă să le ofere sinecuri foștilor oficiali de la Kremlin ca să se asigure că îi rămân loiali.
„A ales calea conformității”, a spus și Leonid Romankov, un membru liberal al adunării legislative a Sankt Petersburgului din anii ‘90, care își amintește de Kozak ca fiind un „profesionist” ce, spre deosebire de mulți alți oficiali din administrația orașului, se străduia să respecte „litera legii”.
„Ar fi putut să înțeleagă mult mai devreme în ce direcție se îndreaptă totul”, a mai spus Romankov.
Editor : Raul Nețoiu