Sancțiunile aplicate băncilor vizează încălcarea flagrantă a regulilor de concurență, atât naționale, cât și europene, printr-un schimb de informații confidențiale și strategice privind nivelul ROBOR în cadrul procedurii de fixing, au precizat reprezentanții Consiliului Concurenței, potrivit Agerpres.
„Consiliul Concurenței reamintește că decizia adoptată în cazul băncilor participante la stabilirea ROBOR este rezultatul unei investigații desfășurate potrivit legii, pe baza probelor administrate în cauză și cu respectarea drepturilor procedurale ale părților. Autoritatea de concurență consideră important ca discuțiile publice pe această temă să se desfășoare cu responsabilitate și rigoare, fără a crea confuzie și a ignora obligația legală a participanților la procedura de stabilire a indicelui de referință ROBOR de a acționa independent, fără coordonare cu ceilalți concurenți. Investigația a vizat comportamentul concret al participanților în cadrul mecanismului de stabilire a ROBOR, analizat din perspectiva legislației de concurență. Sancțiunile au fost aplicate pentru încălcarea flagrantă a regulilor de concurență, atât naționale, cât și europene, printr-un schimb de informații confidențiale și strategice privind nivelul ROBOR în cadrul procedurii de fixing. Acesta reprezintă una dintre cele mai grave încălcări ale regulilor de concurență constatate în Uniunea Europeană în ultimii ani”, au explicat reprezentanții autorității de concurență.
Aceștia au subliniat că sancțiunile sunt calculate în funcție de cifra de afaceri a entităților vizate și țin cont de solvabilitatea acestora.
Consiliul Concurenței: Încălcarea regulilor putea influența nivelul dobânzilor la credite
Potrivit sursei citate, confidențialitatea cotațiilor ferme din perioada de fixing este prevăzută atât de regulile de concurență, cât și de reglementările sectoriale, naționale și europene.
„Încălcarea acestor reguli permite coordonarea cotațiilor pentru obținerea unui nivel mai ridicat al ROBOR la maturitățile de trei și șase luni, care influențează nivelul dobânzilor creditelor, generând astfel venituri suplimentare, fără riscurile normale asociate unor tranzacții comerciale”, au explicat reprezentanții instituției.
„Faptul că o piață este reglementată nu exclude aplicarea regulilor de concurență. Dimpotrivă, în orice sector cu impact major asupra economiei și consumatorilor, respectarea acestor reguli este esențială pentru menținerea încrederii în funcționarea corectă a piețelor. Participarea la un mecanism reglementat presupune respectarea cadrului stabilit de reglementator, dar și respectarea normelor de concurență, care interzic schimburile de informații sensibile între concurenți. Consiliul Concurenței sprijină sectorul bancar în rolul său esențial în finanțarea economiei, în susținerea companiilor și în asigurarea stabilității financiare. Aplicarea legislației de concurență nu reprezintă o acțiune împotriva sistemului bancar, ci o garanție că piețele funcționează în mod corect, transparent și în interesul economiei reale. Aceasta este abordarea constantă la nivel european în cazurile privind piețele financiare: instituțiile financiare au un rol esențial, dar trebuie să respecte regulile de concurență la fel ca orice altă companie”, au transmis reprezentanții Consiliului Concurenței.
Decizia poate fi contestată în instanță
Autoritatea de concurență a precizat că fiecare caz este analizat în funcție de perioada vizată, cadrul legal aplicabil în acea perioadă și probele existente, iar concluziile pot diferi atunci când analiza se bazează pe fapte, probe și circumstanțe diferite.
„Decizia adoptată va fi comunicată părților potrivit legii și poate fi contestată la Curtea de Apel București, în termen de 30 de zile de la comunicare. Eventualele responsabilități individuale vor fi analizate de instituțiile competente, potrivit atribuțiilor prevăzute de lege. Prin decizie, Consiliul Concurenței impune măsuri pentru eliminarea practicii anticoncurențiale constatate, astfel încât regulile de concurență să fie respectate de către băncile participante în perioada procedurii de fixing. Obiectivul autorității este ca mecanismele cu impact major asupra economiei și consumatorilor să funcționeze pe baza unor reguli clare, aplicate în mod independent de fiecare participant la piață. Prejudiciile suferite de clienți pot fi solicitate și analizate pe calea acțiunilor civile, în fața instanțelor competente, potrivit legii. Autoritatea de concurență nu stabilește, prin decizia de sancționare, cuantumul despăgubirilor datorate unor persoane sau companii, dar constatarea unei încălcări a regulilor de concurență poate fi valorificată în cadrul procedurilor judiciare civile, în condițiile prevăzute de legislația aplicabilă”, se mai arată în răspunsul autorității.
Totodată, Consiliul Concurenței a precizat că „nu va comenta public elemente confidențiale din dosar și nu va substitui dezbaterea juridică din fața instanțelor printr-o polemică publică”, însă are obligația de a informa publicul cu privire la deciziile adoptate, în limitele prevăzute de lege și cu protejarea informațiilor confidențiale.
ARB a respins acuzațiile și cere explicații
Precizările vin după ce Asociația Română a Băncilor (ARB) a anunțat că respinge acuzațiile Consiliului Concurenței în dosarul privind stabilirea indicelui ROBOR și solicită public instituției să ofere explicații concrete privind stabilirea vinovăției.
„ARB respinge ferm acuzațiile Consiliului Concurenței. Clienții băncilor cu credite ancorate în ROBOR sunt instigați prin inducerea de speranțe false. Asistăm din nou siderați la o decizie abuzivă și injustă care îndepărtează investitorii. Băncile nu sunt vinovate și vor utiliza toate căile legale de atac pentru a anula decizia abuzivă, nefondată și injustă a Consiliului Concurenței, care afectează pe nedrept reputația industriei bancare”, se arată într-un comunicat al ARB din 11 iunie.
Asociația a cerut prezentarea reglementărilor și normelor de conduită concurențială care ar fi fost încălcate și a mecanismelor prin care s-ar fi produs distorsionarea pieței.
ARB mai susține că simplificările excesive, concluziile forțate și comunicarea cu tentă populistă utilizate în acest caz riscă să afecteze percepția asupra funcționării pieței bancare și reputația sectorului.
Amenzi de 3,73 miliarde de lei pentru 10 bănci
Consiliul Concurenței a sancționat 10 bănci cu amenzi în valoare totală de 3,73 miliarde de lei pentru încălcarea normelor de concurență, respectiv Legea concurenței și Tratatul privind Funcționarea Uniunii Europene, prin coordonarea comportamentului în cadrul procedurii de stabilire a ROBOR.
Cea mai mare amendă, de 875,74 milioane de lei, a fost aplicată Băncii Transilvania. La aceasta se adaugă o amendă de 85,03 milioane de lei aplicată Băncii Transilvania pentru fapta realizată de OTP Bank România.
Au mai fost sancționate Banca Comercială Română (577,36 milioane de lei), Raiffeisen Bank România (442,49 milioane de lei), UniCredit Bank (431,03 milioane de lei), BRD-Groupe Société Générale (412,47 milioane de lei), ING Bank N.V. Amsterdam Sucursala București (405,91 milioane de lei), CEC Bank (332,98 milioane de lei), Exim Banca Românească (96,49 milioane de lei), Libra Internet Bank (45,86 milioane de lei) și Banca Comercială Intesa Sanpaolo România (28,1 milioane de lei).
Editor : A.D.