Profiturile companiilor de stat din energie vor fi direcționate către un fond de investiții în domeniu, iar legislația care obligă aceste societăți să distribuie anual dividende va fi abrogată, potrivit programului de guvernare propus de premierul desemnat Adrian Veștea.
Potrivit Agerpres, documentul prevede, de asemenea, reorganizări în companiile din subordinea Ministerului Energiei, continuarea reformei guvernanței corporative, investiții în noi capacități de producție și măsuri pentru digitalizarea și securizarea infrastructurii energetice.
„Aceste reforme vizează multiple aspecte ale sectorului, de la restructurarea companiilor de stat la modernizarea infrastructurii și promovarea noilor tehnologii”, se menționează în document.
Fuziuni, evaluări și reducerea cheltuielilor la companiile din subordinea Ministerului Energiei
Ministerul Energiei va continua procesul de optimizare a costurilor și a managementului companiilor din portofoliu și va stopa angajările care nu sunt justificate.
Programul de guvernare prevede mai multe fuziuni și reorganizări strategice, printre care integrarea Electrocentrale Grup cu Electrocentrale București (ELCEN), precum și a Institutului de Cercetare și Inginerie pentru Mine pe Lignit cu Complexul Energetic Oltenia.
De asemenea, va fi realizată o analiză de eficiență pentru fiecare autoritate centrală și companie de stat, pentru a susține eventuale măsuri de desființare sau eficientizare. Totodată, va continua reforma guvernanței corporative, prin profesionalizarea și independența managementului, în conformitate cu recomandările Organizației pentru Cooperare și Dezvoltare Economică (OCDE), și prin implementarea unui tablou de bord cu indicatori de performanță.
„Aceasta include recrutarea deschisă a conducerilor, fără politizare și introducerea contractelor de performanță. Se vizează reducerea numărului membrilor consiliilor de administrație și eliminarea posturilor politizate”, potrivit documentului.
Executivul propune și introducerea unor normative de cheltuieli, evaluarea anuală a membrilor executivi și neexecutivi și utilizarea prerogativelor autorității tutelare pentru revocarea celor care nu își ating indicatorii de performanță. În același timp, vor fi eliminate primele de vacanță și alte beneficii considerate nejustificate și vor fi reduse cheltuielile cu bunuri și servicii, cu excepția investițiilor.
Complexul Energetic Oltenia și Electrocentrale Craiova, printre prioritățile de restructurare
Ministerul Energiei gestionează și entități aflate în dificultate, precum Compania Națională a Huilei Petroșani și RADET, ambele aflate în faliment, dar și Complexul Energetic Oltenia, aflat în proces de restructurare.
Programul de guvernare prevede renegocierea planului de restructurare al Complexului Energetic Oltenia, astfel încât închiderea capacităților pe cărbune să fie corelată cu punerea în funcțiune a unor noi capacități pe gaze naturale, fotovoltaice și de stocare.
În cazul Electrocentrale Craiova, documentul prevede finalizarea actualizării studiului de fezabilitate pentru noul grup pe gaze, implementarea soluțiilor tehnice de trecere pe motoare termice și CAF-uri pentru iarna 2026-2027 și transferul companiei în subordinea Primăriei Craiova.
Investiții în nuclear, gaze, regenerabile și hidrocentrale
România își propune creșterea producției interne pentru a reduce dependența de importuri și a consolida securitatea energetică.
În domeniul nuclear sunt prevăzute retehnologizarea Unității 1 de la Cernavodă, construcția Unităților 3 și 4, dezvoltarea reactoarelor modulare de mici dimensiuni (SMR) și realizarea primei instalații de detritiere din Europa, în parteneriat cu Coreea de Sud, cu scopul de a transforma România într-un centru european pentru producția și exportul de tritiu.
Documentul menționează și utilizarea unor instrumente alternative de finanțare, precum obligațiuni pentru energia nucleară, sisteme de credite energetice tranzacționabile și formarea unui consorțiu nuclear internațional.
În sectorul petrolului și gazelor, prioritățile sunt valorificarea zăcămintelor Neptun Deep și Caragele, cu obiectivul de a dubla producția de gaze începând cu 2027, și construirea sau finalizarea unor centrale pe gaze naturale la Ișalnița (850 MW), Turceni (475 MW), Iernut (430 MW), Midia (80 MW) și Mintia (1.734 MW).
În domeniul energiei regenerabile, programul prevede instalarea a peste 5.000 MW capacități eoliene și solare și 3.000 MWh capacități de stocare până în 2027, cu sprijin din PNRR și Fondul pentru Modernizare. Sunt avute în vedere dezvoltarea energiei eoliene offshore, realizarea de parcuri fotovoltaice și capacități de stocare pe terenurile fostelor exploatări miniere și finanțarea investițiilor în întregul lanț de producție al bateriilor, celulelor și panourilor fotovoltaice.
Totodată, autoritățile vor căuta surse de finanțare pentru exploatarea litiului și neodimului, în vederea dezvoltării unei industrii naționale pentru producția de baterii și turbine eoliene.
Programul prevede și finalizarea unor proiecte hidroenergetice întârziate sau sistate, precum amenajările de pe Jiu, Răstolița, Cerna-Belareca, Olt, Câineni, Racovița, Lotrioara, Surduc-Siriu și Pașcani, precum și dezvoltarea hidrocentralelor cu acumulare prin pompaj.
În ceea ce privește cărbunele, sunt prevăzute implementarea tehnologiilor de captare și stocare a carbonului, modernizarea centralelor pentru funcționare hibridă cu biomasă, hidrogen și energie solară și menținerea unor exploatări și termocentrale în rezervă strategică pentru situații excepționale.
Investiții în rețele și măsuri pentru consumatori
Programul de guvernare prevede dublarea capacității de schimburi transfrontaliere de energie electrică până în 2030, la 7.000 MW, prin noi investiții ale Transelectrica.
Totodată, Transgaz ar urma să investească 2,5 miliarde de lei în dezvoltarea infrastructurii de transport al gazelor naturale, iar interconectările cu piețele vecine și cu Republica Moldova vor fi extinse.
Documentul mai prevede continuarea proiectelor de extindere a rețelelor de gaze prin programul „Anghel Saligny” și modernizarea sistemelor centralizate de termoficare din București, Craiova, Constanța, Arad și Râmnicu Vâlcea.
Executivul promite și o piață mai transparentă și mai competitivă, cu măsuri care să permită consumatorilor să înțeleagă modul de formare a tarifelor și să fie protejați de eventuale abuzuri. Sunt avute în vedere implementarea mecanismului de piață de tip market maker și reformarea componentelor structurale ale prețului energiei electrice, inclusiv prin introducerea tarifului binom pentru distribuție și a unui mecanism de achizitor unic pentru CPT.
De asemenea, vor fi consolidate obligațiile companiilor privind calitatea serviciilor și transparența facturării, iar investițiile în stocare pentru prosumatori vor fi prioritizate. Autoritățile locale care dețin centrale fotovoltaice ar urma să poată deveni prosumatori și să direcționeze surplusul de energie către consumatorii vulnerabili.
Digitalizare și securitate cibernetică
Programul mai prevede digitalizarea Autorității Naționale de Reglementare în domeniul Energiei (ANRE) și integrarea responsabilităților privind operațiunile offshore.
Sunt avute în vedere dezvoltarea unor platforme bazate pe inteligență artificială pentru predicția reglementărilor, contracte de reglementare pe termen lung și înființarea unui consiliu consultativ public-privat.
Totodată, vor fi dezvoltate platforme digitale pentru autorizări, va fi implementată o platformă unică pentru serviciile publice din domeniu, iar infrastructura energetică va fi digitalizată prin contorizare inteligentă și migrarea datelor în cloudul privat guvernamental.
În domeniul securității cibernetice, programul prevede înființarea Centrului de Răspuns la Incidente de Securitate Cibernetică în Energie (CRISCE), precum și dezvoltarea unor structuri SOC și CSIRT la nivelul companiilor naționale. Documentul menționează și utilizarea unor tehnologii precum Digital Twin, materiale inteligente pentru modernizarea infrastructurii, robotică pentru întreținere și stocare gravitațională.
De asemenea, este prevăzută implementarea unei soluții de tip AI Giga Factory, alimentată cu energie nucleară.
Editor : A.D.