Președintele bolivian Rodrigo Paz a anunțat, sâmbătă, impunerea stării de urgență în Bolivia „pentru a elibera drumurile țării”, după șapte săptămâni de proteste și blocaje rutiere din partea sectoarelor agricultorilor și a celor având legătură cu fostul președinte Evo Morales, care îi cer demisia.
Paz a anunțat măsura printr-un mesaj pe rețelele sale de socializare și un altul televizat, la câteva ore după ce a semnat un acord cu Central Obrera Boliviana (COB) pentru „pacificarea” țării, acord respins de celelalte două sectoare aflate în conflict: uniunile agricultorilor din La Paz și adepții lui Morales, care a fost președinte între 2006–2019, informează EFE preluată de Agerpres.
„Am dispus aplicarea Statului de Excepție pentru eliberarea drumurilor țării. Bolivienii nu pot continua să fie ostatici ai blocajelor care îi împiedică să muncească, să studieze, să primească asistență medicală, să facă provizii și să aducă hrană la casele lor”, a scris președintele pe rețelele sale de socializare.
Paz a afirmat că această măsură „nu are scopul de a perturba normalitatea, ci de a o restabili” și că guvernul său va menține ușile „deschise pentru cei care doresc să se angajeze în dialog cu bună-credință”.
„Între timp, Bolivia trebuie să-și redeschidă drumurile, să garanteze aprovizionarea și să revină la normalitate”, a adăugat el.
Ordin pentru autorități și armată
În mesajul televizat, Paz a explicat că a instruit Poliția și Forțele Armate să întreprindă „acțiunile necesare ca să restabilească transportul liber, să recupereze autostrăzile și să garanteze siguranța populației”.
De asemenea, Paz a amintit că, atunci când au început protestele, a ales „dialogul în locul confruntării”, într-o încercare de a distinge între sectoarele cu revendicări „legitime” și cele care au căutat să „transforme un protest social într-o strategie” de „prăbușire democratică și constituțională”.
„Bolivia se confruntă astăzi cu o strategie organizată de destabilizare împotriva democrației și a unui guvern constituit și trebuie să-i spunem pe nume: o tentativă de lovitură de stat orchestrată de narcoterorism”, a declarat el.
El și-a reiterat acuzația că în spatele acesteia există „structuri politice organizate” care se presupune că operează din Chapare sau din Tropico de Cochabamba, bastionul unional și politic al lui Evo Morales din centrul țării.
Președintele bolivian a deplâns că această „tentativă de destabilizare a cauzat durere, moarte și suferință” și a generat „pierderi economice incalculabile”. Prin urmare, el a explicat că, după ce a epuizat „toate căile de dialog” și a ajuns la acorduri „cu cei care aveau revendicări legitime”, a decis să declare stare de urgență.
Conform informațiilor publicate de Președinția boliviană, măsura nu implică suspendarea drepturilor, dar „sunt interzise blocajele rutiere și utilizarea armelor, explozibililor și a elementelor violente”.
Forțele Armate au primit, de asemenea, ordin să ofere „sprijin temporar” Poliției pentru a „proteja rutele strategice, infrastructura esențială și a garanta aprovizionarea”.
Proteste, blocaje și evoluția conflictului
Central Obrera Boliviana (COB) și Federația Agricultorilor din La Paz s-au aflat în fruntea blocajelor rutiere începând cu 6 mai, cerând demisia lui Paz. Ulterior, acestea au obținut sprijinul sectoarelor aliniate fostului președinte Morales.
COB a anunțat vineri că va ridica blocajele după semnarea unui acord cu Paz, dar țăranii și susținătorii lui Morales au respins această apropiere și au anunțat că vor menține blocajele până la demisia actualului președinte.
Conflictul a provocat o penurie de alimente, combustibil și oxigen medical în unele orașe și s-a soldat cu cel puțin 16 morți, dintre care 13 din cauza lipsei de asistență medicală la timp cauzată de blocaje. Pierderile economice sunt estimate la 3 miliarde de dolari.
Editor : Ana Petrescu