Banca Mondială și-a redus joi prognoza privind creșterea economică globală pentru 2026 la 2,5% din cauza războiului din Orientul Mijlociu și a afirmat că aceasta ar putea încetini până la doar 1,3% dacă întreruperile în aprovizionarea cu energie se vor dovedi mai grave și vor genera tensiuni semnificative pe piețele financiare, anunță Reuters.
Creșterea economică globală a atins 2,9% în 2025, a declarat banca în raportul său semestrial „Perspectivele economice globale”, în creștere cu 0,2 puncte procentuale față de estimarea din ianuarie. Previziunea pentru 2026 este în scădere cu 0,1 puncte procentuale față de ianuarie, cea mai scăzută valoare înregistrată de la începutul pandemiei de COVID, la sfârșitul anului 2019.
Banca a revizuit în jos previziunile pentru două treimi dintre țări ca urmare a războiului, cele mai mari reduceri afectând Emiratele Arabe Unite, Irakul și alte țări din Orientul Mijlociu ale căror exporturi de energie au fost grav afectate de conflict.
Perspectivele sumbre ale Băncii Mondiale vin în contextul în care războiul declanșat de atacurile SUA și Israelului asupra Iranului din 28 februarie se prelungește în a patra lună. Acesta a determinat o creștere bruscă a prețurilor la energie din cauza închiderii Strâmtorii Ormuz, a reînnoit presiunile inflaționiste la nivel mondial și a alimentat așteptările privind o politică monetară mai restrictivă în multe țări.
Prețurile îngrășămintelor au crescut, de asemenea, brusc, stârnind îngrijorări cu privire la o criză majoră a aprovizionării cu alimente. Prețurile petrolului au închis miercuri cu aproape 2 dolari mai mult după ce președintele SUA, Donald Trump, a declarat că SUA vor ataca Iranul „foarte dur” dacă nu se va finaliza un acord de pace, în urma unuia dintre cele mai semnificative schimburi de focuri de la încetarea focului din aprilie.
Banca Mondială a declarat că prognoza sa de bază presupune un preț mediu al țițeiului Brent de 94 de dolari pe an, în creștere cu 36% față de 2025, și că cele mai grave perturbări ale aprovizionării cu energie se vor atenua până la sfârșitul lunii iulie, inflația globală fiind estimată la 4%.
Aceasta a afirmat că creșterea economică s-ar putea încetini la 2,1% dacă perturbările energetice ar dura mai mult și prețurile petrolului ar ajunge la o medie de 115 dolari pe baril în acest an, ceea ce ar putea determina inflația să ajungă la 4,4%.
Perspectivele s-ar înrăutăți și mai mult, cu o încetinire a creșterii economice la doar 1,3%, dacă șocul energetic ar afecta piețele financiare, ducând la prețuri mai mici la energie, o volatilitate mai mare și o încredere mai slabă, a afirmat aceasta.
„Aceste scenarii de risc arată cât de repede s-ar putea deteriora perspectivele dacă presiunile energetice și financiare se amplifică reciproc”, a declarat Ayhan Kose, economistul-șef adjunct al Băncii Mondiale. Dacă șocul energetic ar declanșa un șoc pe piețele financiare, încrederea s-ar putea eroda rapid, a spus el.
Creștere economică mai mică decât în ultimul deceniu
Se preconizează că creșterea globală se va îmbunătăți până la 2,8% în 2027 și 2028, dar aceasta rămâne cu 0,4 puncte procentuale sub ratele medii înregistrate în anii 2010, din cauza unei serii de factori, printre care creșterea mai lentă a populației, creșterea mai lentă a investițiilor private, scăderea investițiilor publice, creșterea datoriei publice și creșterea mai lentă a comerțului, a declarat economistul-șef al Băncii Mondiale, Indermit Gill.
„Economia mondială este mult mai puțin rezilientă astăzi decât era în 2008 și chiar în comparație cu 2018”, a declarat Gill reporterilor, prevăzând că următorii ani vor fi marcați de o incertitudine politică ridicată, presiuni inflaționiste și rate ridicate ale dobânzii.
Creșterea slabă a economiilor în curs de dezvoltare a blocat progresul către nivelurile de venit ale economiilor avansate, zeci de țări în curs de dezvoltare, altele decât China și India, confruntându-se cu un „deceniu pierdut” în care nu au înregistrat niciun progres în reducerea decalajului de venit pe cap de locuitor față de economiile avansate, se arată în raport.
Economiile în curs de dezvoltare au fost afectate mai puternic de război, banca prognozând acum o creștere la un nivel minim post-pandemic de 3,6% în acest an, în scădere de la 4,4% în 2025, a declarat banca.
Banca și-a menținut prognoza de creștere de 2,2% a economiei SUA în 2026, dar a afirmat că aceasta ar putea scădea la 2,1% în 2027 și la 2% în 2028. Se preconiza că zona euro va crește cu 0,8% în 2026, în scădere de la 1,4% în 2025. Se preconiza că PIB-ul Japoniei va crește cu 0,7% în 2026, în scădere față de 1,1% în 2025.
Banca Mondială a prognozat o creștere a PIB de 4,2% în China în 2026, o revizuire în scădere cu 0,2 puncte procentuale, după o creștere de 5% în 2025.
Țările din Orientul Mijlociu, cele mai afectate
Banca Mondială și-a redus prognoza privind creșterea PIB în Orientul Mijlociu, Africa de Nord, Afganistan și Pakistan cu 2,7 puncte procentuale, la 1,6% în 2026, în scădere față de 4% în 2025, dar a afirmat că creșterea economică în regiune ar putea să-și revină la 5% în 2027.
Se preconiza că Emiratele Arabe Unite vor înregistra o creștere de 2,4% în 2026, în scădere bruscă față de prognoza din ianuarie de 5% și de rata de 6,2% din 2025. Banca a redus, de asemenea, prognoza de creștere a PIB al Turciei pentru 2026 cu 0,9 puncte procentuale, până la 2,8%.
Banca Mondială a declarat că India a rămas cea mai rapidă economie mare din lume, cu o creștere a PIB estimată la 6,6% în 2026, după o creștere de 7% în 2025. Se preconizează că ratele de creștere din India vor rămâne destul de ridicate în următoarele două decenii, a spus Gill.
Citește și:
Editor : C.A.