Peste 30 de morminte din perioada romană, unele cu înhumări multiple, au fost descoperite pe șantierul lucrărilor de consolidare a Spitalului Clinic de Boli Infecțioase din Constanța, în cadrul cercetării arheologice preventive. Descoperirile, care includ bijuterii, vase de sticlă, monede și amfore africane, au dus la prelungirea săpăturilor și la întârzieri ale proiectului finanțat prin PNRR, situație care a generat tensiuni între municipalitate și Muzeul de Istorie Națională și Arheologie Constanța, informează Agerpres.
Muzeul de Istorie Naţională şi Arheologie Constanţa (MINAC) a venit cu precizări, vineri, după ce municipalitatea a anunţat că va face demersuri judiciare pentru recuperarea prejudiciului creat prin extinderea etapei de cercetare arheologică, etapă care a dus la întârzieri ale lucrărilor de consolidare a unităţii medicale menţionate.
„În stadiul actual al cercetării arheologice, menţionăm că s-au descoperit 34 de morminte din perioada romană, unele dintre ele cu înhumări multiple, în catacombe. O mare parte dintre acestea conţineau piese de inventar funerar, precum obiecte de port, bijuterii, vase de sticlă, monede şi o cantitate impresionantă de ceramică (amfore africane). Menţionăm descoperirea a două piese excepţionale: o inscripţie în limba greacă, ce atestă o asociaţie religioasă la Tomis în secolul III, precum şi un umbo – partea centrală a unui scut de paradă, extrem de rar”, se arată în comunicatul transmis de MINAC Constanţa.
Potrivit reprezentanţilor muzeului, durata cercetării arheologice preventive nu poate fi stabilită cu exactitate în prealabil, aceasta fiind condiţionată de natura, amploarea şi complexitatea descoperirilor arheologice care pot apărea pe parcursul ei.
„Cu toate acestea, MINAC subliniază faptul că situaţiile invocate referitoare la întârziere şi la creşterea costurilor lucrărilor nu pot fi imputate muzeului, cu atât mai mult cu cât specialiştii arheologi şi-au arătat întregul angajament în derularea acestui proiect, efectuând cercetarea arheologică chiar şi în condiţii meteorologice nefavorabile (temperaturi sub 0 grade, ploaie, ninsoare, îngheţ la sol), condiţii care au fost înregistrate în jurnalul zilnic de şantier”, se mai spune în comunicat.
Spitalul Municipal Constanţa este amplasat în perimetrul sitului arheologic „Necropola oraşului antic Tomis”, precum şi în zona de protecţie a monumentului istoric „Cavoul cu orant de la Egreta”, secolul IV p.Ch., epocă romană, după cum se specifică şi în avizul emis de Direcţia Judeţeană pentru Cultură Constanţa, reprezentantul în teritoriu al Ministerului Culturii.
Primăria Constanţa a anunţat, pe 25 februarie, că va notifica Ministerul Culturii referitor la lucrările de modernizare şi consolidare a Spitalului Clinic de Boli Infecţioase demarate de municipalitate şi întârziate din cauza extinderii etapei de cercetare arheologică, urmând totodată să facă demersuri judiciare pentru recuperarea prejudiciului creat.
Potrivit administraţiei locale, întârzierea lucrărilor generează costuri suplimentare ce pot atinge jumătate de milion de euro.
„Lucrările de modernizare şi consolidare a Spitalului Clinic de Boli Infecţioase Constanţa întârzie din cauza extinderii etapei de cercetare arheologică. (…) Lucrările, parte a proiectului «Creşterea eficienţei energetice a Spitalului Municipal Constanţa», finanţat prin Planul Naţional de Redresare şi Rezilienţă (PNRR), înregistrează întârzieri faţă de graficul iniţial. Demolarea şi reconstruirea primului tronson al unităţii medicale sunt amânate de peste trei luni din cauza prelungirii cercetării arheologice obligatorii, impusă prin avizul autorităţilor competente”, reieşea dintr-o informare publică transmisă de municipalitate.
Conform graficului estimat iniţial, în prezent lucrările ar fi trebuit să cuprindă finalizarea fundaţiei şi a unei părţi semnificative din etajul unu. Prelungirea cercetării arheologice a generat însă decalarea termenelor de execuţie, întârzieri în demararea efectivă a noii construcţii şi costuri suplimentare considerabile pentru bugetul proiectului.
Potrivit primarului Vergil Chiţac, sunt trei săptămâni de când responsabilii cu săpăturile arheologice asigură municipalitatea că încheie cercetarea, dar aceasta se extinde şi în afara proiectului, pe cheltuiala primăriei, iar întârzierea poate genera pierderea fondurilor europene şi creşterea costurilor lucrării.
„În consecinţă, voi notifica Ministerul Culturii de situaţia creată, pentru că dacă, după demolarea şi a celuilalt corp de clădire, cercetarea arheologică va continua de aceeaşi manieră, vom avea întârzieri de cel puţin patru luni şi costuri suplimentare ce pot atinge jumătate de milion de euro. (…) Vom face o analiză a situaţiei în ansamblu şi vom acţiona atât în penal, cât şi în civil pentru a ne recupera prejudiciul creat”, a atenţionat Chiţac.