Țările europene produc multe arme, dar au nevoie de SUA pentru a coordona această putere de foc — ceea ce face dificilă planificarea unui efort de apărare continentală fără America lui Donald Trump, scrie Politico.
Șeful NATO, Mark Rutte, a ridiculizat public ideea ca Europa să se apere fără America.
Interviurile cu diplomați și analiști arată de ce: baza industrială a Europei poate construi arme, avioane, tancuri și rachete, dar se bazează în continuare în mare măsură pe Pentagon pentru informații, logistică, comunicații și structura de comandă și control care leagă totul.
Fără aceste capacități, Europa are puține șanse să descurajeze Rusia.
„Trebuie să fim pregătiți să înlocuim factorii strategici americani cu cei europeni. Aceasta ar trebui să fie prioritatea noastră strategică”, a declarat săptămâna aceasta comisarul pentru apărare Andrius Kubilius, numind-o „un prim pas către independența noastră”.
Detașarea de SUA, un proces costisitor
Detașarea de SUA va fi un proces îndelungat și costisitor.
„Nicio țară europeană nu poate, prin definiție, să înlocuiască SUA”, a declarat Olivier Schmitt, șeful departamentului de cercetare al Institutului pentru Operațiuni Militare al Colegiului Regal Danez de Apărare.
Uniunea Europeană este conștientă de aceste lacune. Ea a adoptat un un plan de pregătire pentru 2030, cu scopul de a atenua riscurile retragerii SUA. Dar aceste proiecte sunt încă departe de a fi realizate.
Ceea ce subminează cu adevărat eforturile Europei de a se baza mai puțin pe SUA este politica complicată a continentului, au declarat cinci diplomați și nouă analiști pentru Politico.
Apărarea Uniunii Europene este adesea împiedicată de necesitatea unanimității, ceea ce conferă dreptul de veto Ungariei, care este pro-Kremlin. Și chiar dacă țările UE se organizează în grupuri mai mici, ele trebuie apoi să încerce să se integreze cu țări terțe precum Norvegia, Regatul Unit și, din ce în ce mai mult, Canada.
Un divorț complet ar fi extrem de costisitor; Rutte estimează că ar ajunge la 10 % din PIB, dublu față de suma pe care țările NATO s-au angajat să o cheltuiască pentru apărare.
Costul ar putea ajunge la 1 trilion de dolari, potrivit Institutului Internațional pentru Studii Strategice, un grup de reflecție. „Nu numai că aliații europeni ar trebui să înlocuiască principalele platforme militare și forța de muncă a SUA… dar ar trebui să remedieze și deficiențele în domeniul spațial și al resurselor de informații, supraveghere și recunoaștere în toate domeniile”, precum și să înlocuiască contribuțiile SUA la acordurile de comandă și control ale NATO.
Cu toate acestea, Europa nu pornește de la zero.
În multe domenii, UE are deja alternative bune, a declarat Camille Grand, secretar general al lobby-ului de apărare al Asociației Europene a Industriilor Aerospatiale, de Securitate și Apărare. „Cred că în 98% din cazuri există o soluție europeană.”
Citește și
Supraveghere
În timp ce Boeing E-3 Sentry, cunoscut sub numele de AWACS, este un instrument indispensabil pentru supraveghere, comandă, control și comunicații, NATO caută un înlocuitor.
Ideea inițială era să se cumpere aeronava radar E-7A Wedgetail fabricată de Boeing în SUA. Însă un document confidențial al Ministerului Apărării german, consultat de Politico, arată că Berlinul și mai mulți parteneri NATO doresc acum să anuleze decizia din 2023 și să opteze pentru o alternativă europeană.
Memo-ul avertizează că menținerea avionului Boeing ar crea „riscuri semnificative” în ceea ce privește prețul, termenele de livrare, întreținerea și certificarea.
Saab GlobalEye din Suedia oferă o alternativă. Acesta este achiziționat de Suedia și Franța, care în decembrie au comandat două GlobalEyes pentru a înlocui flota sa învechită E-3F Sentry. Ministrul german al apărării, Boris Pistorius, a declarat că avionul se află „pe prima poziție” pentru a fi cumpărat de Bundeswehr.
Apărarea aeriană
Sistemul mobil de apărare aeriană MIM-104 Patriot al Raytheon este utilizat de armata SUA și de 19 țări europene, inclusiv Ucraina. Acest lucru le face dependente de furnizorii americani; Kievul s-a plâns de lipsa crucială de rachete interceptoare Pac-3, care a lăsat sistemele Patriot inactive în timp ce rachetele rusești au lovit orașele ucrainene în această iarnă.
Cu toate acestea, Europa are alternative.
Sistemul francez-italian SAMP-T are capacități similare, deși are un palmares de luptă mult mai sărac. Ucraina le utilizează deja și așteaptă încă opt.
Danemarca a ales SAMP-T în locul Patriot la sfârșitul anului trecut.
Citește și
Puterea aeriană
Armata Statelor Unite are peste 200 de Boeing C-17 Globemaster III în serviciu pentru transport aerian strategic și un număr și mai mare de C-130 Hercules pentru transport aerian tactic. Acestea zboară și cu Heavy Airlift Wing din Europa și sunt operate de mulți aliați NATO.
Europa dispune de noul Airbus A400M Atlas, Germania utilizând aproximativ 50, Marea Britanie și Franța aproximativ 20 fiecare, cu mai multe în comandă.
Cu toate acestea, capacitatea de transport aerian ar putea fi mai puțin necesară într-un război defensiv împotriva Rusiei, unde drumurile și căile ferate vor fi cruciale pentru deplasarea trupelor și a materialelor. UE depune eforturi și pentru reducerea birocrației, pentru a facilita deplasarea forțelor pe continent; Comisia a propus creșterea de zece ori a bugetului pentru mobilitatea militară, până la 17,7 miliarde de euro, în următorul buget.
SUA au un avantaj copleșitor în ceea ce privește realimentarea în zbor, un element cheie în operațiunile de luptă aeriană. Acestea operează o flotă de aproximativ 450 de avioane cisternă, în timp ce Europa are 156, în mare parte avioane Airbus A330 Multi Role Tanker Transport.
Un studiu realizat de Centrul pentru Studii Strategice și Internaționale a evidențiat ceea ce mulți oficiali ai UE încă deplâng: faptul că, în timpul campaniei aeriene a NATO din 2011 asupra Libiei, țările europene au depins de SUA pentru multe capacități.
Spațiu
Capacitățile militare spațiale ale Europei sunt limitate, multe țări bazându-se pe SUA pentru furnizarea de informații și navigație. Țările europene au anunțat planuri de creștere a cheltuielilor pentru spațiu, dar acest lucru va dura ani de zile.
Europa dispune de noua rachetă Ariane 6, dar aceasta a fost utilizată doar de șase ori, ceea ce o plasează cu mult în urma capacității de lansare a SUA.
„Europa are încă multe de recuperat. Va fi nevoie de timp și de un angajament pe termen lung pentru a cheltui mai mult pentru spațiu și pentru apărare în general. În acest moment pare să existe voință, așa că poate există o soluție”, a declarat Clayton Swope, cercetător principal la CSIS.
UE finanțează sistemul de comunicații orbitale IRIS², care ar trebui să rivalizeze cu Starlink al lui Elon Musk, deși se preconizează că acesta va intra în funcțiune abia în 2030, după întârzieri și depășiri de costuri.
„Gândiți-vă câte sateliți Starlink, Amazon LEO, Guowang și Qianfang vor fi fost lansați până atunci”, a declarat Victoria Samson, directorul șef al departamentului de securitate și stabilitate spațială al ONG-ului Secure World Foundation.
Citește și
Informații
„Cel mai dificil de înlocuit va fi capacitatea de informații și de țintire pe care o oferă Statele Unite”, a declarat Max Bergmann, directorul programului Europa, Rusia și Eurasia la CSIS. „Nu este vorba doar de activele fizice – sateliți, drone de ultimă generație – ci și de fuziunea informațiilor obținute din aceste active în ținte clar identificabile.”
Deși noul ajutor militar al SUA pentru Ucraina s-a redus la aproape nimic sub Trump, Kievul rămâne dependent de informațiile americane. Imaginile satelitare în timp real au fost esențiale pentru apărarea Ucrainei împotriva Moscovei, oferind armatei sale capacitatea de a anticipa atacurile rusești și de a-și direcționa propriile lovituri.
După ce Trump a întrerupt temporar schimbul de informații anul trecut, Kievul și aliații săi europeni caută alternative.
Ucraina are acces la datele de pe sateliții companiei spațiale finlandeze ICEYE, care sunt utilizați și de țări precum Polonia, Olanda, Portugalia și Finlanda.
Președintele francez Emmanuel Macron a declarat că Franța furnizează în prezent aproximativ două treimi din sprijinul informațional al Ucrainei.
Limite politice
Aceste lacune în materie de capacități erau mai puțin problematice atunci când SUA era considerată un aliat solid al NATO. Acum, însă, există tot mai multe îndoieli.
Noile rezultate ale sondajului Politico au evidențiat o scădere bruscă a popularității Franței, Germaniei și Regatului Unit atunci când au fost întrebați despre SUA ca partener de încredere în materie de securitate.
Dar pentru ca țările europene să poată face un pas înainte, vor trebui să-și unifice piețele de apărare, să elimine duplicarea sistemelor de armament, să cumpere arme în comun și să investească mult mai mult în apărare.
„Problema Europei nu este că nu are bani. Problema este că nu are coerență”, scrie Tom Tugenhadt, fost ministru britanic al securității.
Editor : Sebastian Eduard