Mii de dosare oferite de un informator din cadrul Interpolului dezvăluie pentru prima dată amploarea abuzului evident al Rusiei asupra agenției internaționale de poliție pentru a-și viza criticii din străinătate. Datele puse la dispoziția BBC World Service și a agenției franceze de investigații Disclose arată că Rusia folosește listele de persoane căutate de Interpol pentru a solicita arestarea unor persoane precum oponenți politici, oameni de afaceri și jurnaliști, susținând că aceștia au comis infracțiuni, notează BBC.
Analiza datelor sugerează că în ultimul deceniu, unitatea independentă de reclamații a Interpolului a primit mai multe plângeri împotriva Rusiei decât împotriva oricărei alte țări – de trei ori mai multe decât următoarea țară cu cele mai multe plângeri, Turcia. În plus, aceasta indică faptul că plângerile împotriva cererilor Moscovei au dus la mai multe cazuri respinse decât în cazul oricărei alte țări.
După invazia în Ucraina, Interpol a introdus verificări suplimentare asupra activității Moscovei „pentru a preveni orice potențială utilizare abuzivă a canalelor Interpol în legătură cu vizarea persoanelor din cadrul sau din afara conflictului din Ucraina”.
Totuși, documentele divulgate sugerează că acestea nu au împiedicat Rusia să exploateze sistemul în mod abuziv, iar informatorul a susținut că unele măsuri mai stricte au fost abandonate în mod discret în 2025.
Ca răspuns, Interpolul a susținut că, în fiecare an, mii dintre cei mai periculoși criminali din lume sunt arestați grație operațiunilor sale și că dispune de o serie de sisteme pentru a evita utilizarea abuzivă, care au fost consolidate în ultimii ani. Totodată, Interpolul afirmă că este conștient de impactul potențial pe care cererile de arestare îl pot avea asupra persoanelor fizice.
„Când primești o notificare roșie, viața ta se schimbă complet”, a afirmat Igor Pestrikov, un om de afaceri rus, al cărui nume apare în fișierele divulgate.
Interpolul nu este o forță de poliție globală, ci ajută polițiile din întreaga lume să coopereze. O notificare roșie este o alertă adresată tuturor celor 196 de țări membre, prin care li se cere să localizeze și să aresteze o persoană. O difuzare roșie este o cerere similară, dar este trimisă către anumite țări.
Pestrikov a aflat că numele său figura într-o difuzare roșie după ce a fugit din Rusia în iunie 2022 – la patru luni după invazia în Ucraina – și a solicitat azil în Franța. A simțit că are două opțiuni: „Să meargă la poliție și să spună: «Sunt în sistemul Interpol»” și să riște să fie arestat sau să se ascundă. Acest lucru poate însemna „că nu poți închiria un apartament, conturile tale bancare sunt blocate”, ceea ce i s-a întâmplat lui, a afirmat el.
„E o stare constantă de nervozitate, tot timpul”, a mai adăugat el, explicând că se uita mereu peste umăr. Pentru siguranță, fiica lui și mama ei s-au mutat în altă țară. Poliția poate „intra în casa ta în orice moment… de aceea te simți ca un șobolan încolțit”, a mai spus el.
„Stresul, nervozitatea, presiunea, lipsa de lege care ți se impune” sunt cele care destramă familiile, conform acestuia. Pestrikov a fost acționar majoritar în mari companii metalurgice din Rusia care au fost privatizate în anii 1990, în special uzina de magneziu Solikamsk.
„O chestiune morală”
În lunile care au precedat invazia Ucrainei din 2022, el a declarat că miniștrii guvernului l-au presat să înceteze vânzarea produselor sale în străinătate și să aprovizioneze doar piața rusă. El credea că acest lucru ar fi însemnat că produsele sale ar putea fi utilizate pentru fabricarea de componente pentru echipamente militare, cum ar fi avioane de vânătoare și tancuri.
El a susținut că nu era doar împotriva „obligativității de a vinde mult mai ieftin și oricui îmi spuneau ministerele”, ci că „era și o chestiune morală… nimeni nu voia să se implice, nici măcar indirect, în producția de ceva folosit pentru a ucide oameni”.
Pestrikov este de părere că refuzul său de a se conforma și faptul că soția sa era ucraineană au dus la naționalizarea companiilor sale și la anchetarea sa de către Rusia pentru infracțiuni financiare. După ce a fugit în Franța, s-a temut că Kremlinul ar putea încerca să-l vizeze și acolo, așa că a contactat Interpolul și a fost informat despre cererea de difuzare roșie, care trecuse de verificările agenției.
Pestrikov a decis să o conteste prin intermediul organismului intern independent de supraveghere al Interpolului, Comisia pentru controlul fișierelor Interpol (CCF), argumentând că cererea Rusiei era motivată politic.
Constituția Interpolului prevede în mod expres că organizația nu poate fi utilizată „pentru a întreprinde intervenții sau activități de natură politică, militară, religioasă sau rasială”.
După ce Pestrikov a petrecut aproape doi ani pe lista persoanelor căutate, CCF a decis că dosarul său era în principal de natură politică. El a arătat documente ale CCF care indicau că informațiile furnizate de Rusia erau „generice și stereotipe” și că exista o „explicație inadecvată” a presupusei infracțiuni. Interpol a anulat cererea de arestare a lui Pestrikov.
Interpolul publică doar date foarte sumare despre cererile ilegitime de arestare și, din 2018, nu mai dezvăluie care sunt țările care fac obiectul plângerilor și anchetelor. Această lipsă de transparență face dificilă evaluarea amplorii problemei, dar, pentru prima dată, documentele divulgate oferă o imagine mult mai completă, notează sursa citată.
Un lot de dosare partajate cu BBC conține o listă de plângeri trimise către CCF.
Datele nu sunt complete, dar acoperă o gamă largă de țări, iar în situațiile în care națiunea care solicită arestarea este menționată, există mai multe plângeri împotriva Rusiei decât împotriva oricărei alte țări – acest lucru s-a întâmplat în ultimii 11 ani.
Documentele arată, de asemenea, că în ultimul deceniu, cel puțin 700 de persoane căutate de Rusia au depus plângeri la CCF, iar cel puțin 400 dintre acestea au obținut anularea mandatelor de arestare internaționale sau a difuzărilor – mai mult decât orice altă țară, conform datelor primite de BBC.
„Istoric, Rusia a fost unul dintre principalii autori ai notificărilor roșii abuzive”, a declarat avocatul britanic Ben Keith, care a reprezentat numeroși clienți care doreau să le fie șterse numele de pe listele de persoane căutate de Interpol.
El a considerat că Interpol are o problemă specifică cu Rusia și că încercările agenției de a preveni abuzurile nu au avut succes.
Acesta a mai adăugat că are „un flux constant de clienți care fac obiectul unor notificări roșii rusești și care fie au legături politice, fie sunt adesea pro-Ucraina, fie sunt victime ale unor atacuri corporative”.
„Nu este greu să păcălești sistemul”
Avocatul internațional Yuriy Nemets, specializat în probleme legate de Interpol și extrădare, este de acord că verificarea suplimentară a cererilor de arestare ale Rusiei de către Interpol, introdusă după invazia pe scară largă a Ucrainei, nu s-a dovedit eficientă.
El a susținut că are cunoștință de o serie de cazuri în care rușii care s-au opus războiului „au fost vizați pentru că au criticat ceea ce se întâmplă și au fost acuzați de infracțiuni financiare… sau alte infracțiuni obișnuite și introduși în baza de date pe această bază”.
„Nu este greu să păcălești sistemul”, a adaugat el.
Pe lângă informații despre notificări și plângeri, sursa din interiorul Interpolului a oferit BBC mii de mesaje trimise între diferite țări prin intermediul sistemului de mesagerie al Interpolului, dezvăluind o altă cale, mai puțin formală, de a urmări persoane în străinătate.
Un mesaj trimis de la Moscova către agenții de aplicare a legii din Abu Dhabi explica modul în care Interpolul a respins o cerere de notificare roșie, dar că totuși dorea ajutor pentru a urmări locul unde se afla persoana în cauză. Acest lucru contravine recomandării Interpolului ca membrii să nu utilizeze canalele sale în acest mod.
Scurgerile de informații conțin și un mesaj despre Armen Aramyan, un jurnalist care a fugit din Rusia după ce a fost condamnat pentru „implicarea minorilor în activități periculoase” pentru că a relatat despre protestele studenților care îl susțineau pe liderul opoziției Alexei Navalnîi în ianuarie 2021.
Aramyan s-a dus în Armenia și apoi în Germania. Mesajul transmis de Rusia către autoritățile de aplicare a legii din ambele țări a ocolit procedura mai formală de emitere a unei notificări roșii și de difuzare a acesteia și a solicitat „orice informații utile” despre Aramyan, precum și despre locul în care se afla acesta.
Mesajul a fost trimis în februarie 2023, în perioada în care Rusia se afla sub măsuri restrictive și mesajele sale erau verificate înainte de a fi trimise. Sursa citată nu poate afirma cu certitudine dacă mesajul a fost livrat, dar, pe baza sursei datelor, informatorul consideră că da.
Când BBC i-a arătat lui Aramyan o copie a mesajului, acesta a spus că a fost șocat, dar nu surprins.
„Nu cred că se așteptau ca Germania să le trimită adresa mea, numărul meu de telefon și să mă extrădeze, dar dacă ar fi putut obține măcar câteva informații, acestea ar fi fost totuși valoroase pentru ei.”
Scurgerile de informații conțin și alte mesaje în care o agenție de aplicare a legii străină răspunde la solicitarea de informații a Moscovei. Aceasta a trimis detalii despre mișcările unui aliat al lui Navalnîi, Lyubov Sobol, și ale unui dezertor de rang înalt, Gleb Karakulov. Schimbul de informații referitor la Karakulov a avut loc după ce Interpolul a anunțat verificarea suplimentară a Moscovei.
BBC a obținut, de asemenea, acces la rapoarte interne ale Interpol din 2024 și 2025, care arată îngrijorarea continuă a directorilor superiori din cadrul organizației cu privire la activitățile Rusiei.
Într-unul dintre rapoarte, o personalitate importantă și-a exprimat în mod direct „îngrijorarea serioasă” față de delegații ruși cu privire la „utilizarea abuzivă intenționată” a sistemelor Interpol de către această țară, afirmând că au existat cazuri de „încălcări flagrante” ale regulilor Interpol.
În ciuda restricțiilor suplimentare impuse Rusiei, rapoartele arată că aproximativ 90 % din cererile Rusiei treceau în continuare de verificările inițiale în 2024. Și totuși, în aceeași perioadă, CCF respingea aproximativ jumătate din toate cererile rusești cu privire la care primise plângeri. Acest lucru ridică semne de întrebare cu privire la suficiența măsurilor luate.
Un raport descrie modul în care, în 2024, Rusia a încercat să emită difuzări roșii asupra judecătorilor și unui procuror de la Curtea Penală Internațională, după ce organismul a emis mandate de arestare pentru președintele Vladimir Putin și un alt oficial guvernamental pentru acțiunile lor în Ucraina. Aceste cereri din partea Moscovei au fost respinse.
„Poate atribui orice infracțiune unei persoane”
Chiar dacă în cadrul organizației se exprimau îngrijorări cu privire la utilizarea abuzivă a sistemelor Interpol de către Rusia, rapoartele arată că în 2024 și 2025 au avut loc discuții cu privire la eliminarea restricțiilor suplimentare asupra activității Rusiei.
Se pare că această chestiune a fost soluționată în favoarea Moscovei. Informatorul a declarat pentru BBC că, în 2025, Interpol a renunțat în mod discret la unele măsuri suplimentare împotriva Rusiei – nu este clar până unde s-a ajuns cu această relaxare. În ciuda solicitărilor repetate, Interpol a declarat că nu poate comenta din cauza „regulilor stricte privind prelucrarea datelor”, precizează sursa citată.
BBC nu a putut dezvălui toate detaliile scurgerii de informații către Interpol, deoarece acest lucru ar fi putut dezvălui sursa. Totuși, când organizația a fost întrebată despre problemele ridicate în cadrul anchetei, aceasta a declarat că este „îngrijorată de faptul că o serie de acuzații par să provină dintr-o neînțelegere a modului în care funcționează sistemele Interpol și CCF sau din erori factuale privind datele și modificările din cadrul sistemelor Interpol”.
„Nu este adevărat că acordăm prioritate cooperării polițienești în detrimentul prevenirii abuzurilor – Interpol respectă constituția sa, care interzice în mod expres utilizarea sistemelor noastre pentru informații cu caracter predominant politic, militar, religios sau rasial.”
În trecut, Interpolul a afirmat că poate contribui mai mult la prevenirea infracțiunilor asigurându-se că liniile de comunicare rămân deschise.
BBC a solicitat un comentariu din partea Ministerului Afacerilor Interne al Rusiei, dar nu a primit niciun răspuns.
Avocații Yuriy Nemets și Ben Keith sunt de părere că Interpolul ar trebui să depună mai multe eforturi pentru a preveni utilizarea abuzivă a sistemelor sale. „Dacă se constată că anumite țări abuzează în mod semnificativ și persistent de notificările roșii și de difuzări, atunci acestea ar trebui suspendate din sistem pentru o perioadă de timp”, spune Keith.
În caz contrar, Igor Pestrikov se teme că Rusia, „apăsând un buton, poate introduce orice, poate atribui orice infracțiune unei persoane – ceea ce le permite să o persecute în continuare în întreaga lume”.
Citește și:
Editor : A.M.G.