După cinci luni de zile în care Donald Trump a trimis tot mai multe nave militare în Caraibe și a încercat să îl forțeze pe liderul Venezuelei să renunțe la putere, Nicolas Maduro resimte presiunea pusă de Washington asupra regimului său, însă refuză opțiunea exilului și preferă să reziste amenințărilor lui Trump, în așteptarea unei schimbări de strategie din partea Statelor Unite.
De teama unui atac al Statelor Unite asupra infrastructuri critice a Venezuelei sau a unei tentative de asasinat împotriva sa, liderul socialist autoritar a adoptat măsuri de securitate mult mai aspre și și-a limitat numărul de apariții publice.
Cercul său de apropiați, însă, nu arată niciun semn că regimul de la Caracas ar urma să se prăbușească, potrivit unor surse apropiate de guvernul lui Maduro citate de Washington Post.
În fața riscului tot mai mare ca disputa aprinsă dintre SUA și Venezuela să se transforme într-un conflict armat, intermediari apropiați de ambele tabere fac toate eforturile să încerce să găsească o soluție pentru detensionarea situației.
Administrația Trump analizează deja mai multe posibile scenarii ce ar putea fi puse în practică dacă Maduro va fi înlăturat de la conducere, inclusiv planuri ale opoziției pentru o tranziție a puterii.
Documente interne obținute de WP arată că oficialii americani sunt îngrijorați de felul în care armata venezueleană ar putea răspunde.
„Vor să vadă cât de departe va merge Trump”
Conversația telefonică pe care Maduro și Trump au avut-o luna trecută a fost una cordială, potrivit unor persoane care au fost în contact cu guvernul Venezuelei.
Trump a indicat faptul că ar prefera ca Maduro să renunțe la putere, dar nu i-a dat un ultimatum liderului Venezuelei, potrivit surselor WP. Cei doi și-au propus să continue discuțiile în viitorul apropiat.
Apelul „a fost un semnal că ambele părți sunt măcar deschise să comunice, dar niciuna dintre ele nu a pus cărțile pe masă”, a spus o persoană care s-a întâlnit cu Maduro după conversația cu Trump.
Cercul de apropiați ai lui Maduro a rămas de partea președintelui venezuelean. „Pentru moment, nu văd nicio ruptură internă”, a spus o altă persoană care este în contact cu oficialii de la Caracas. „În adâncul sufletului, sunt îngrijorați, dar ei cred că nu se va întâmpla nimic. Vor să vadă cât de departe va merge Trump.”
Maduro a anulat un interviu cu o publicație străină de teamă să nu fie o capcană
Totuși, amenințările lui Trump și tensiunile din regiune au produs schimbări vizibile în Venezuela. Maduro are mai mulți agenți de securitate în anturajul său și și-a anulat recent un interviu cu o agenție de știri din Occident de teamă că întâlnirea ar putea fi o capcană, insistând ca interviul să aibă loc într-un loc public.
„Am trecut prin 22 de săptămâni de terorism psihologic”, le-a spus Maduro susținătorilor săi veniți la un miting în Caracas săptămâna trecută. „Nu război, da pace” au fost versurile melodiei techno pe care Maduro a dansat în timpul mitingului.
Astfel de evenimente – mereu neanunțate – au devenit acum singurele apariții în public ale lui Maduro, în cadrul cărora este mereu înconjurat de susținători.
În ciuda faptului că Maduro a dat startul festivităților de Crăciun încă de la începutul lunii octombrie, la fel ca anul trecut, vânzările de sărbători au fost foarte scăzute.
„Orice bani mai au oamenii, îi păstrează pentru mâncare și în caz că va fi război”, a spus un comerciant de bijuterii din centrul capitalei Caracas.
Alți lideri din America Latină nu au sfârșit bine după ce au fugit din țară
Maduro, care a rămas la conducerea țării din 2013, ar fi dispus să renunțe la putere, potrivit unor persoane apropiate de liderul venezuelean, însă doar în anumite condiții.
Cu excepția cazului în care va simți că este la un pas să fie răsturnat de la putere cu forța, Maduro consideră că exilul este o alternativă mult mai riscantă.
Maduro și cercul său de apropiați „nu simt că amenințarea este una existențială dacă rămân aici, însă ar putea fi dacă pleacă”, a spus Phil Gunson, analist al Internațional Crisis Group Venezuela.
Liderul de la Caracas știe că alți lideri din America Latină nu au sfârșit bine după ce au plecat din țară. Președintele Boliviei, Juan Jose Torres Gonzalez, a fugit în Argentina după o lovitură de stat din 1971, însă a fost răpit și ucis doar cinci ani mai târziu, după o nouă lovitură de stat, de această dată la Buenos Aires.
Dictatorul din Nicaragua, Anastasio Somoza Debayle, a fost înlăturat de la putere de sandiniști în 1979 și a ajuns în exil în Paraguay. Anul următor, el a fost asasinat la Asuncion.
Variantele de exil ale lui Maduro
Una dintre variantele de exil ale lui Maduro ar fi Turcia, care are legături strânse cu guvernul său. Alte opțiuni ar fi Rusia și Cuba, țări cu care Venezuela și-a consolidat relațiile în ultima perioadă.
În documente interne ale guvernului Statelor Unite obținute de WP, ce conțin planurile liderului opoziției venezuelene Maria Corina Machado – câștigătoarea Premiului Nobel pentru Pace în 2025 – privind era post-Maduro, se arată că doar 20% din liderii militari ai Venezuelei sunt complet de partea lui Maduro.
Ceilalți lideri militari i se opun lui Maduro sau sunt apolitici și, deci, ar putea continua să facă parte din armata venezueleană și după plecarea lui Maduro.
Alți membri ai opoziției, însă, se tem că un guvern condus de Machado s-ar prăbuși în fața „imenselor provocări” cu care Venezuela se va confrunta dacă Maduro ar pleca brusc de la putere.
„Pierderea lui Maduro ar fi o lovitură devastatoare pentru Havana și dictatura cubaneză”, a spus și analistul Andres Martinez-Fernandez de la Heritage Foundation.
Ofițerii serviciilor de informații și bodyguarzii din Cuba care îl apără acum pe Maduro ar fi un alt obstacol important. „Acei agenți cubanezi nu vor fi dispuși să îi permită lui Maduro să ajungă la o înțelegere privind renunțarea la putere.”
Editor : Raul Nețoiu