Divergențele dintre SUA și celelalte țări membre NATO obligă Europa să se mobilizeze și să investească și mai mult în apărare. În acest context, românii sunt împărțiți: potrivit unui sondaj INSCOP, 4 din 10 cred că UE ar trebui să preia mai multe atribuții în materie de securitate, în timp ce un procent similar preferă ca deciziile să rămână la nivel național, în caz de agresiune. Sociologul Remus Ștefureac spune că lipsa unei opinii majoritare arată mai degrabă confuzie, alimentată de incapacitatea autorităților de a explica clar poziția României.
Potrivit sondajului INSCOP, 41,7% dintre români susțin că Uniunea Europeană ar trebui să preia mai multe atribuții de la statele membre UE în materie de securitate și apărare pentru protejarea cetățenilor în caz de agresiuni militare. De cealaltă parte, un procent similar al respondenților, 43,2%, consideră că, din contră, statele membre ar trebui să păstreze toate atribuțiile în materie de securitate și apărare pentru protejarea cetățenilor în cazul unor agresiuni militare.
„Vedem două tabere în rândul românilor, însă acest lucru nu indică neapărat o împărțire netă a societății, ci mai degrabă o stare de confuzie, întreținută și de discursul elitelor politice de la noi. Este invocată frecvent formula „ne apără NATO”, fără să se explice că cea mai importantă forță de apărare a NATO de pe teritoriul României este chiar Armata României.
O armată subfinanțată cronic, care ar fi trebuit să beneficieze cel puțin de acel prag de 2% din PIB, de multe ori nerespectat. Toate acestea în condițiile în care avem un război la graniță și un agresor care, de-a lungul istoriei, a avut de prea multe ori trupe pe teritoriul nostru”, a declarat sociologul Remus Ștefureac la Digi24.
Dintre cei care consideră că UE ar trebui să preia mai multe atribuții în privința apărării, în detrimentul statelor membre, cei mai mulți sunt votanți USR, urmați de votanți PNL, PSD și AUR, în special tineri sub 30 de ani, mai arată sondajul.
În schimb, afirmația potrivit căreia statele membre ar trebui să își păstreze toate atribuțiile în privința securității este susținută în special de votanții AUR, urmați de votanți PNL, PSD și în mai mică măsură, USR.
Datele au fost culese în perioada 12-15 ianuarie 2026, prin intermediul chestionarului. Datele au fost culese prin metoda CATI (interviuri telefonice), volumul eșantionului simplu, stratificat fiind de 1100 de persoane, reprezentativ pe categoriile socio-demografice semnificative (sex, vârstă, ocupație) pentru populația neinstituționalizată a României, cu vârsta de 18 ani și peste. Eroarea maximă admisă a datelor este de ± 3%, la un grad de încredere de 95%.
Editor : A.G.