Uniunea Europeană traversează un nou moment de tensiune maximă privind unul dintre pilonii strategiei sale climatice: interzicerea vânzării mașinilor noi cu motoare termice în 2035. Miniștrii mediului din statele membre au scos la iveală diviziuni profunde în urma unei propuneri revoluționare a Comisiei Europene: introducerea unei „flexibilități” de 10% în țintele de reducere a CO2.
Propunerea Bruxelles-ului, susținută de comisarul pentru climă Wopke Hoekstra, presupune reducerea țintei de decarbonizare de la 100% la 90% până în 2035. Această marjă de 10% ar deschide ușa producătorilor pentru a compensa emisiile prin credite asociate combustibililor regenerabili (e-fuels) sau materialelor cu amprentă scăzută de carbon.
Germania și Italia: Front comun pentru „Neutralitate Tehnologică”
Cele mai mari puteri auto ale Europei presează pentru o relaxare și mai mare a normelor:
- Germania insistă că, deși electromobilitatea va fi tehnologia dominantă, este vital să rămână deschise și alte opțiuni pentru a proteja competitivitatea industriei germane.
- Italia merge mai departe și cere recunoașterea explicită a combustibililor neutri din punct de vedere al carbonului ca alternativă viabilă, criticând concentrarea exclusivă a UE pe emisiile de la țeava de eșapament.
- Republica Cehă și Ungaria s-au alăturat acestui bloc, cerând o revizuire completă a ambițiilor pentru 2035 și extinderea opțiunilor tehnologice disponibile.
Spania și Suedia: Avertisment împotriva „diluării” regulilor
La polul opus, țări precum Spania și Suedia avertizează că o flexibilitate prea mare ar putea compromite transformarea sectorului:
- Guvernul spaniol a respins posibilitatea scăderii țintelor, subliniind că transportul este singurul sector unde emisiile continuă să crească și că stabilitatea legislativă este esențială pentru atragerea investițiilor.
- Suedia susține menținerea cursului actual, argumentând că orice ajustare trebuie să fie strict definită pentru a evita incertitudinea pe piață.
Franța: Calea de mijloc între ecologie și industrie
Franța a ales să sprijine propunerea Comisiei (ținta de 90%), considerând-o un echilibru între ambiția climatică și viabilitatea industrială. Parisul susține că vehiculul electric trebuie să rămână în centrul tranziției, dar acceptă mecanisme de flexibilitate într-un cadru „strict”, care să prevină distorsiunile economice și să întărească baza industrială europeană.
Ce urmează pentru piața auto în 2026?
Acest context de incertitudine legislativă vine într-un moment în care marii producători sunt deja sub presiune:
- Investiții în derivă: Producătorii nu știu dacă să mai investească în următoarea generație de motoare termice hibridizate sau să parieze totul pe electric.
- Competiția Chineză: În timp ce Europa dezbate procente, producătorii chinezi precum Leapmotor (susținut de Stellantis) își consolidează prezența pe continent cu modele electrice accesibile.
- Infrastructura: Operatorii de stații de încărcare privesc cu îngrijorare orice semnal care ar putea încetini adopția masivă a mașinilor pe baterii.
Analiză Autoreport.ro
Bătălia de la Bruxelles nu este doar despre ecologie, ci despre supraviețuirea industriei auto europene. O marjă de 10% ar putea salva mii de locuri de muncă în fabricile de motoare și transmisii, dar riscă să lase Europa în urmă în cursa tehnologică globală. Rezultatul negocierilor dintre Consiliu și Parlamentul European va defini dacă motorul cu ardere internă va mai avea un loc în showroom-uri după 2035.