Războiul din Orientul Mijlociu pare departe de o încheiere rapidă, cum și-a propus Washingtonul. Am intrat în a 17-a zi. Forțele americane și israeliene au continuat să bombardeze Iranul, lovind orașe precum Teheran, Hamadan și Isfahan, în timp ce contraatacurile iraniene continuă, fiind semnalate pagube în mai multe orașe israeliene. Președintele american Donald Trump afirmă că Washingtonul poartă discuții cu Iranul, dar Teheranul nu este încă pregătit să încheie un acord pentru a pune capăt războiului. De asemenea, el solicită aliaților din NATO să contribuie la redeschiderea Strâmtorii Ormuz, o rută maritimă de importanță strategică.
Atacurile aeriene israeliene au lovit orașul Khiam din sudul Libanului
ACTUALIZARE 08:45 Avioanele de luptă israeliene au efectuat trei atacuri aeriene asupra orașului Khiam din sudul Libanului, potrivit Al Jazeera Arabic.
Nu au existat informații imediate privind victime sau pagube materiale în urma atacurilor din zori.
Compania aeriană Emirates va „opera un program redus” în urma incendiului unui rezervor de combustibil de la aeroport
ACTUALIZARE 08:40 Compania aeriană Emirates a anunțat că va „opera un program redus” începând de astăzi, după ora 10:00 (06:00 GMT).
Această decizie vine după ce aeroportul din Dubai a fost închis temporar și toate operațiunile de zbor au fost suspendate, în urma lovirii unui rezervor de combustibil de către o dronă, care a provocat un incendiu.
„Din păcate, unele zboruri din programul de astăzi au fost anulate”, se mai precizează în comunicatul companiei Emirates.
Tările lumii încearcă să facă față șocului energetic provocat de războiul din Orientul Mijlociu
ACTUALIZARE 08:30 Statele din întreaga lume încearcă să facă faţă şocului energetic provocat de războiul cu Iranul, adoptând măsuri care merg de la interzicerea exporturilor de combustibil şi plafonarea preţurilor până la recomandări pentru angajaţi de a urca pe scări în loc să folosească liftul, relatează CNBC, preluat de News.ro.
Conflictul a intrat în a treia săptămână, iar efectele sale asupra pieţei energiei continuă să se resimtă, în ciuda declaraţiilor preşedintelui american Donald Trump că Statele Unite ”au câştigat”.
Unele dintre cele mai serioase măsuri adoptate la nivel naţional urmăresc asigurarea unor stocuri cât mai mari de combustibil pentru a reduce dependenţa de importuri.
China a ordonat joi rafinăriilor să oprească exporturile de produse petroliere rafinate pentru a evita eventuale penurii interne, potrivit Reuters. Decizia, emisă de Comisia Naţională pentru Dezvoltare şi Reformă, vizează exporturile de benzină, motorină şi combustibil pentru aviaţie. Autorităţile chineze nu au comentat oficial măsura.
Alte mari economii iau în calcul sau au introdus deja plafoane pentru preţurile combustibililor.
Premierul Japoniei, Sanae Takaichi, a declarat că guvernul analizează măsuri pentru a limita impactul creşterii costurilor energiei, inclusiv controlul preţurilor la benzină. Presa japoneză a relatat că autorităţile ar putea plafona preţul mediu la pompă la aproximativ 170 de yeni pe litru, în contextul în care acesta ar putea ajunge până la 200 de yeni pe litru.
Tokyo a decis, de asemenea, să elibereze unilateral petrol din rezervele strategice, fără a aştepta o acţiune coordonată cu alte state.
Japonia este puternic afectată de conflict deoarece, fiind a treia economie a lumii, depinde aproape în totalitate de importurile de energie.
În Coreea de Sud, preşedintele Lee Jae Myung a anunţat introducerea unui plafon pentru preţurile produselor petroliere.
”Am decis să stabilim un plafon clar pentru preţurile de aprovizionare, pentru a limita creşterea preţurilor combustibililor pe piaţa internă, care fluctuează puternic din cauza situaţiei internaţionale instabile”, a declarat liderul sud-coreean.
India a adoptat şi ea măsuri de prioritizare a resurselor. Autorităţile au cerut rafinăriilor să acorde prioritate aprovizionării cu gaz petrolier lichefiat pentru cele aproximativ 330 de milioane de gospodării care îl folosesc pentru gătit, înaintea celor peste trei milioane de firme care utilizează butelii comerciale.
În paralel cu aceste măsuri economice, unele state încearcă să reducă consumul de energie.
În Vietnam şi Thailanda au fost reintroduse programe de lucru de acasă pentru a diminua consumul de electricitate şi combustibil.
Thailanda a mers chiar mai departe, cerând funcţionarilor publici să urce pe scări în loc să folosească lifturile, să reducă utilizarea aerului condiţionat şi să poarte cămăşi cu mânecă scurtă în locul costumelor.
În Filipine şi Pakistan, autorităţile au introdus săptămâna de lucru de patru zile pentru angajaţii din sectorul public, iar Bangladesh a decis să devanseze vacanţa de Eid al-Fitr şi să închidă mai devreme universităţile, într-o încercare de a economisi combustibil.
SUA au lovit „instalații militare” în apropierea zonei de liber schimb Chabahar din Iran
ACTUALIZARE 08:25 Avioane de vânătoare americane ar fi lovit instalații militare situate pe un munte din apropierea zonei de liber schimb Chabahar, potrivit serviciului în limba persană al postului Voice of America.
În zona din spatele zonei de liber schimb s-au auzit zgomote de explozii intense, se arată în raport.
Zona de liber schimb Chabahar este situată în provincia Sistan și Baluchestan din sud-estul Iranului, lângă granița cu Pakistanul.
Ambasadorul rus cere tragerea la răspundere a autorilor atacului asupra școlii din Minab
ACTUALIZARE 08:20 Kazem Jalali, ambasadorul Rusiei în Iran, afirmă că autorul atacului asupra școlii din Minab, în urma căruia au murit cel puțin 170 de persoane, trebuie tras la răspundere, scrie Al Jazeera.
„Agresorul trebuie tras la răspundere pentru războiul pe care l-a declanșat și este obligat să despăgubească toate pagubele cauzate”, a declarat Jalali, potrivit unor declarații preluate de agenția de știri Tasmin.
Pe 28 februarie, în primele ore ale atacului american-israelian asupra Iranului, o rachetă a lovit o școală de fete din sudul Iranului. Majoritatea celor uciși erau eleve.
Investigațiile preliminare sugerează că școala ar fi putut fi lovită de o rachetă americană, deși circumstanțele exacte sunt încă în curs de investigare.
Arabia Saudită anunță că au fost interceptate trei drone
ACTUALIZARE 08:15 Ministerul Apărării din Arabia Saudită a anunțat că trei drone au fost interceptate și distruse deasupra regiunilor Riad și Est, scrie Al Jazeera.
Purtătorul de cuvânt oficial al ministerului a afirmat că dronele au fost doborâte de sistemele de apărare aeriană saudite. Nu au fost furnizate imediat alte detalii.
Pentagonul prezintă un sistem de inteligență artificială care ajută la planificarea atacurilor în doar câteva minute
ACTUALIZARE 08:10 Palantir a prezentat o platformă care combină informații provenite din mai multe surse într-o singură interfață și accelerează analiza țintelor.
Potrivit dezvoltatorilor, în timpul operațiunii împotriva Iranului, sistemul a redus timpul necesar de la detectarea țintei până la lansarea atacului de la ore la doar câteva minute.
Acesta analizează date provenite din zeci de surse și sugerează posibile linii de acțiune, în timp ce decizia finală de a lansa un atac este luată în continuare de un om.
Iranul anunță o creștere cu 60% a salariului minim
ACTUALIZARE 08:10 Ministrul Muncii din Iran a anunţat o creştere cu peste 60% a salariului minim, a relatat duminică presa locală, la câteva luni după manifestaţiile antiguvernamentale declanşate iniţial de situaţia economică gravă a ţării, notează AFP, preluată de Agerpres.
Ţara ajustează anual salariul minim în funcţie de inflaţie, care a explodat sub efectul sancţiunilor internaţionale în lunile premergătoare războiului declanşat de atacurile aeriene israeliano-americane din 28 februarie.
Potrivit agenţiei de presă iraniene Tasnim, citându-l pe ministrul muncii, „cu acordul guvernului”, salariul minim lunar va creşte de la 103 milioane de riali la 166 de milioane rali în următorul an persan, care începe în câteva zile.
Executivul a anunţat, de asemenea, o creştere similară a alocaţiilor pentru copii.
Moneda iraniană se tranzacţionează la aproximativ 1,47 milioane de riali pentru un dolar, potrivit site-ului Bonbast.
Manifestaţiile au fost declanşate în decembrie anul trecut de costul ridicat al vieţii şi de deprecierea monedei naţionale. Acestea s-au transformat, însă, rapid într-o vastă mişcare de contestare de o amploare fără precedent, cerând căderea regimului iranian, la putere de la Revoluţia Islamică din 1979.
Autorităţile au reprimat brutal protestele, omorând mii de oameni în întreaga ţară, potrivit grupurilor pentru drepturile omului.
Consiliul Afaceri Externe al UE se reunește luni pentru a discuta despre războaiele din Ucraina și Orientul Mijlociu
ACTUALIZARE 08:05 Consiliul Afaceri Externe (CAE) al Uniunii Europene (UE) se reuneşte la 16 martie 2026, la Bruxelles, pentru a discuta, între altele, despre situaţia din Orientul Mijlociu, războiul din Ucraina sau relaţiile dintre UE şi vecinătatea sudică. Reuniunea va fi prezidată de Înalta Reprezentantă a UE pentru afaceri externe şi politica de securitate, Kaja Kallas, informează site-ul consilium.europa.eu/.
Situaţia din Orientul Mijlociu este tratată din perspectiva declanşării războiului dintre SUA, Israel şi Iran din 28 februarie 2026 şi a efectelor acestuia asupra întregii regiuni. La 1 martie 2026, Înalta Reprezentantă a UE, Kaja Kallas, a declarat că Uniunea Europeană urmăreşte cu cea mai mare îngrijorare evoluţiile din Iran şi din Orientul Mijlociu, amintind de sancţiunile UE la adresa Iranului, ca urmare a reprimării brutale a poporului iranian şi încălcării drepturilor omului îndreptate. „Solicităm reţinere maximă, protejarea civililor şi respectarea deplină a dreptului internaţional, inclusiv a principiilor Cartei Organizaţiei Naţiunilor Unite, precum şi a dreptului internaţional umanitar”, a subliniat Kaja Kallas în declaraţia din 1 martie.
La 5 martie, miniştrii Afacerilor Externe din cadrul Consiliului de Cooperare al Golfului (CCG) şi din Uniunea Europeană au participat la o reuniune extraordinară pentru a dezbate escaladarea situaţiei din Orientul Mijlociu şi despre atacurile „impardonabile” ale Iranului împotriva ţărilor CCG. Miniştrii au subliniat importanţa parteneriatului strategic dintre UE şi CCG, instituit în temeiul Acordului de cooperare din 1988 şi au condamnat cu fermitate atacurile nejustificate ale Iranului împotriva ţărilor CCG, care ameninţă securitatea regională şi mondială, şi au solicitat Iranului să îşi înceteze imediat atacurile, conform consilium.europa.eu/.
La 9 martie 2026, preşedintele Consiliului European, Antonio Costa, şi preşedinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, au avut o videoconferinţă cu liderii ţărilor din Orientul Mijlociu (Iordania, Egipt, Bahrain, Liban, Siria, Turcia, Armenia, Irak, Qatar, Kuweit, Emiratele Arabe Unite, Arabia Saudită, Oman) cu privire la războiul din Iran.
Consiliul din 16 martie va purta de asemenea discuţii privind războiul Rusiei împotriva Ucrainei, după un schimb de opinii informal prin videoconferinţă cu ministrul ucrainean al Afacerilor Externe, Andrii Sîbiha.
Nu în ultimul rând, miniştrii de resort vor aborda relaţiile UE cu vecinătatea sudică, inclusiv cu privire la bilanţul punerii în aplicare a Pactului pentru Mediterana, lansat în octombrie 2025. În acest sens, Consiliul a aprobat concluzii, la 20 noiembrie 2025, prin care a salutat Pactul pentru Mediterana, ce confirmă că regiunea mediteraneeană este o prioritate strategică pentru UE.
UE a stabilit parteneriatul său privilegiat cu ţărmurile estice şi sudice ale Mediteranei încă din 1995, odată cu lansarea Parteneriatului euro-mediteraneean la Conferinţa de la Barcelona, stabilind obiectivul unui spaţiu de pace, stabilitate, prosperitate economică, respectarea valorilor democratice şi a drepturilor omului, mai scrie site-ul north-africa-middle-east-gulf.ec.europa.eu/.
Cooperarea UE cu vecinătatea sudică are loc în cadrul Politicii europene de vecinătate (PEV) şi include zece ţări sau entităţi partenere: Algeria, Egipt, Israel, Iordania, Liban, Libia, Maroc, Palestina, Siria şi Tunisia.
Traficul aerian a fost suspendat pe aeroportul din Dubai, după un atac cu dronă
ACTUALIZARE 07:00 Zborurile sunt suspendate temporar luni pe aeroportul din Dubai, au anunţat autorităţile din emirat, din cauza unui incendiu la un rezervor de combustibil legat de un atac cu dronă, transmite AFP, preluată de Agerpres.
Autoritatea aviaţiei civile din Dubai a anunţat suspendarea temporară a zborurilor pe aeroportul internaţional din Dubai ca măsură de precauţie pentru a asigura siguranţa tuturor pasagerilor şi a personalului, a indicat pe X Biroul de presă din Dubai.
Potrivit aceleiaşi surse, un „incident legat de o dronă” a provocat mai devreme un incendiu la un rezervor de combustibil pe aeroport, fără a se raporta răniţi. Incendiul a fost ţinut sub control.
Aeroportul din Dubai este cel mai frecventat din lume pentru traficul internaţional şi principalul hub pentru Emirates, cea mai mare companie aeriană din Orientul Mijlociu.
Activitatea sa a fost grav perturbată de la începutul operaţiunii americano-israeliane împotriva Iranului pe 28 februarie şi de la atacurile de represalii lansate de Republica Islamică împotriva Emiratelor Arabe Unite (EAU) şi a celorlalţi vecini ai săi din Golf.
Săptămâna trecută, autorităţile din Dubai au raportat patru persoane rănite când o dronă s-a prăbuşit în apropierea aeroportului.
De la începutul războiului, Iranul a lansat peste 1.800 de rachete şi drone asupra EAU, potrivit Ministerului Apărării din Emirate, perturbând viaţa acestui important centru financiar care este şi unul dintre nodurile vitale ale traficului aerian mondial.
Deşi forţele de apărare civilă ale ţării au interceptat, potrivit autorităţilor, majoritatea proiectilelor, Ministerul Apărării din Emirate a raportat şase morţi de la începutul războiului, inclusiv patru civili şi doi militari, care au murit într-un accident de elicopter atribuit unei defecţiuni tehnice.
Iranul a vizat baze militare şi interese economice americane la vecinii săi din Golf, precum şi infrastructură civilă, cum ar fi aeroporturi, porturi şi instalaţii petroliere.
În Arabia Saudită, Ministerul Apărării a anunţat luni dimineaţă interceptarea a cinci drone în estul ţării.
De asemenea, Kuweitul a raportat luni dimineaţă devreme că două drone au fost distruse în ultimele 24 de ore.
Duminică, o bază italo-americană din Kuweit a fost, de asemenea, vizată de un atac cu drone, potrivit armatei italiene.
Ministrul iranian de externe, Abbas Araghchi, a justificat atacurile prin „numeroasele dovezi” care, în opinia sa, arată că bazele americane din statele din Golf sunt folosite pentru a viza Iranul.
Ca semn al scepticismului crescând cu privire la o rezolvare rapidă a conflictului, cele două curse de Formula 1 Mare Premiu programate în Bahrein (10-12 aprilie) şi Arabia Saudită (17-19 aprilie) au fost anulate.
EAU afirmă că sistemele de apărare aeriană răspund la amenințările cu rachete și drone din partea Iranului
ACTUALIZARE 07:55 Ministerul Apărării din Emiratele Arabe Unite a declarat că sistemele sale de apărare aeriană răspund în prezent la amenințările cu rachete și drone provenite din Iran, scrie Al Jazeera.
Într-un comunicat, acesta a precizat că zgomotele auzite în anumite zone ale țării au fost cauzate de interceptarea proiectilelor de către sistemele de apărare aeriană.
Ministerul nu a furnizat imediat detalii suplimentare cu privire la pagube sau victime.
Autoritatea Națională pentru Gestionarea Crizelor și Dezastrelor din țară a făcut, de asemenea, un anunț similar pe X.
Bilanțul victimelor din Iran în urma conflictului cu SUA și Israelul
ACTUALIZARE 07:50 Peste 3.000 de oameni au fost ucişi în atacurile israeliano-americane asupra Iranului începute pe 28 februarie, fiind confirmaţi mai mulţi civili ucişi decât personal militar, conform celui mai recent bilanţ al reţelei americane pentru drepturile omului HRANA, citat duminică de dpa, preluată de Agerpres.
Printre morţi se numără cel puţin 1.319 civili, inclusiv 206 copii, a precizat HRANA, care se bazează pe o reţea de activişti din Iran, precum şi pe rapoarte din sectoarele sănătăţii, serviciilor de urgenţă şi societăţii civile.
De asemenea, potrivit HRANA, 1.122 de militari au fost ucişi, iar alte 599 de decese nu au putut fi atribuite în mod clar nici armatei, nici populaţiei civile.
Duminică seara, armata israeliană a asigurat că încă mai are „mii de ţinte” de atacat în Iran, în contextul în care Israelul şi Statele Unite au intrat în a treia săptămână de campanii de bombardament împotriva Republicii Islamice.
Trump afirmă că ar putea amâna summitul cu Xi din China pe fondul conflictului cu Iranul
ACTUALIZARE 07:47 Președintele SUA, într-un interviu acordat Financial Times, a sugerat că summitul său mult așteptat cu Xi Jinping, care urma să aibă loc în China la sfârșitul acestei luni, ar putea fi amânat.
De asemenea, el a declarat că, în opinia sa, Beijingul ar trebui să contribuie la redeschiderea Strâmtorii Hormuz, având în vedere că 90% din petrolul său provine din această regiune. Mai multe detalii, AICI
Politicianul de la Casa Albă care s-a opus atacurilor asupra Iranului, deși oficial a lăudat inițiativa lui Donald Trump
ACTUALIZARE 07:44 Oficialii de la Casa Albă au dezvăluit că, în ciuda adoptării unor poziții care au lăudat inițiativa lui Trump de a ataca Iranul, au fost și persoane dintre apropiații președintelui care au privit acest lucru cu scepticism, scrie Politico. Mai multe detalii, AICI
Șocul petrolier: UE are foarte puține opțiuni pentru a limita impactul economic al războiului și pentru a preveni o recesiune
ACTUALIZARE 07:42 După ce SUA și Israelul au început atacurile militare asupra Iranului pe 28 februarie, piețele petrolului și gazelor naturale au fost cuprinse de haos, iar prețurile energiei au crescut vertiginos.
În prezent, prețurile petrolului Brent sunt cu 20% mai mari decât la sfârșitul lunii februarie. Acestea au trecut de la aproximativ 70 de dolari pe baril la sfârșitul lunii februarie la peste 100 de dolari, înainte de a scădea la aproximativ 90 de dolari pe 10 martie.
Principalul motiv al scăderii a fost anunțul lui Donald Trump, menit să calmeze piața, că războiul se va termina „foarte curând”, scrie The Conversation într-o analiză privind modul în care Europa poate limita impactul negativ al conflictului din Orientul Mijlociu asupra pieței energiei în general și a petrolului în particular. Mai multe detalii, AICI
Vedetele de la Oscarurile din 2026 au cerut încetarea războiului din Gaza și din Iran
ACTUALIZARE 07:40 Actorii și regizorii și-au exprimat poziția la ceremonia Premiilor Oscar din Los Angeles împotriva războiului americano-israelian împotriva Iranului și a genocidului din Gaza, folosind covorul roșu pentru a atrage atenția lumii asupra costului uman al războiului.
În timpul ceremoniei, actorul spaniol premiat Javier Bardem a purtat o insignă pe care scria „NO A LA GUERRA”, care se traduce prin „Nu războiului”, și o alta pe care scria „Free Palestine”.
În timp ce prezenta premiul pentru cel mai bun film internațional, el a spus: „Nu războiului și libertate pentru Palestina”, în aplauzele publicului.
Trump acuză Iranul că folosește inteligența artificială „ca armă de dezinformare”
ACTUALIZARE: 07:30 Preşedintele SUA, Donald Trump, a acuzat Iranul că foloseşte inteligenţa artificială ca „armă de dezinformare” pentru a prezenta în mod eronat succesele şi sprijinul de care se bucură în timpul războiului, relatează Reuters.
„AI poate fi foarte periculoasă, trebuie să fim foarte atenţi cu ea”, a declarat Trump reporterilor aflaţi la bordul avionului Air Force One, la scurt timp după ce a publicat un mesaj pe platforma sa Truth Social, în care acuza, fără dovezi, mass-media occidentale de „coordonare strânsă” cu Iranul pentru a răspândi „ştiri false” generate de AI.
Comentariile vin pe fondul unor noi tensiuniîntre Comisia Federală pentru Comunicaţii (FCC) şi posturile de televiziune, după ce Trump a criticat modul în care mass-media au prezentat războiul dintre SUA şi Israel cu Iranul. Preşedintele FCC, Brendan Carr, a ameninţat sâmbătă că va retrage licenţele posturilor de televiziune care nu îşi „corectează cursul” în ceea ce priveşte modul de prezentare a ştirilor.
Trump a acuzat frecvent mass-media că mint atunci când publică ştiri pe care el le consideră critice la adresa sa şi a cerut anterior retragerea licenţelor posturilor de televiziune pe care le consideră părtinitoare.
Între postarea de pe reţelele sociale şi declaraţiile făcute jurnaliştilor, Trump a menţionat duminică trei cazuri în care a susţinut că Iranul a folosit inteligenţa artificială pentru a induce în eroare opinia publică.
Pe Truth Social, el a afirmat că Iranul a prezentat „bărci kamikaze” care nu există. El a mai declarat că Iranul a folosit inteligenţa artificială (AI) pentru a înscena un atac reuşit asupra portavionului USS Abraham Lincoln, adăugând că publicaţiile care au difuzat această ştire ar trebui acuzate de trădare.
Reuters a verificat imaginile filmate din portul irakian Basra, care arătau bărci iraniene încărcate cu explozibili care păreau să atace două tancuri de combustibil, ucigând cel puţin un membru al echipajului. Mass-media de stat iraniene au susţinut că armata iraniană a lovit USS Abraham Lincoln, deşi afirmaţia nu a fost preluată pe scară largă de mass-media occidentale. Trump a susţinut, de asemenea, că imaginile care arătau „250.000” de iranieni la un miting de susţinere a noului Lider Suprem Mojtaba Khamenei erau „generate în totalitate de AI” şi că evenimentul „nu a avut loc niciodată”.
De la începutul războiului au avut loc mai multe demonstraţii pro-guvernamentale în Iran, dar o scurtă căutare efectuată de Reuters nu a găsit niciun raport occidental care să menţioneze cifra de 250.000. Multe organizaţii media, inclusiv Reuters, au publicat fotografii care arată mulţimile din Teheran după numirea lui Khamenei ca lider suprem.
Știrea inițială
Iată o sinteză a ultimelor 20 de ore:
S-au observat coloane de fum deasupra Teheranului după ce Israelul a lansat un nou val de atacuri asupra capitalei iraniene. O clinică a Semilunii Roșii a fost avariată.
Președintele SUA, Donald Trump, susține că Iranul dorește să „negocieze cu orice preț” și cere aliaților din NATO să contribuie la menținerea deschisă a Strâmtorii Ormuz.
Autoritățile au suspendat zborurile pe aeroportul internațional din Dubai după ce un atac cu drone a provocat un incendiu în apropiere.
Arabia Saudită a interceptat cel puțin 60 de drone în estul țării.
Prim-ministrul Qatarului, șeicul Mohammed bin Abdulrahman bin Jassim Al Thani, și ministrul saudit de Externe, prințul Faisal bin Farhan Al Saud, au cerut încetarea imediată a acțiunilor de escaladare în Golf.
Surse din cadrul serviciilor de securitate irakiene afirmă că atacurile cu drone au vizat Ambasada SUA din Bagdad și baza aeriană Balad. Acestea au declarat că trei persoane au fost rănite într-un atac asupra unei baze a Forțelor de Mobilizare Populară pro-iraniene.
Australia și Japonia afirmă că nu vor trimite nave de război pentru a escorta petrolierele în Strâmtoarea Ormuz.
SUA au cerut ajutor de la șapte țări
Preşedintele american Donald Trump a declarat că a solicitat unui număr de şapte ţări să trimită nave de război pentru a menţine deschisă strâmtoarea Ormuz, însă apelurile sale nu au dus la niciun angajament concret, în contextul în care preţurile petrolului cresc vertiginos pe fondul conflictului cu Iranul, relatează AP.
Preşedintele a refuzat să numească ţările care depind în mare măsură de ţiţeiul din Orientul Mijlociu şi cu care administraţia negociază pentru a se alătura unei coaliţii menite să asigure securitatea căii navigabile pe care circulă, în mod obişnuit, aproximativ o cincime din petrolul comercializat la nivel mondial.
„Solicit ca aceste ţări să se implice şi să-şi protejeze propriul teritoriu, deoarece este teritoriul lor”, a spus Trump referindu-se la strâmtoare, susţinând că acest canal de navigare nu este necesar Statelor Unite, având în vedere accesul propriu la petrol.
Trump a făcut aceste declaraţii în timp ce răspundea la întrebările reporterilor, în timpul zborului de întoarcere din Florida la Washington la bordul avionului Air Force One.
China îşi procură aproximativ 90% din petrol din strâmtoare, în timp ce SUA obţin o cantitate minimă, a precizat Trump. El a refuzat să comenteze posibilitatea ca China să se alăture coaliţiei. „Ar fi bine ca şi alte ţări să se ocupe de asta alături de noi, iar noi le vom ajuta. Vom colabora cu ele”, a declarat Trump. Anterior, el a făcut apel la China, Franţa, Japonia, Coreea de Sud şi Marea Britanie.
Teheranul susține că „a fost abordat de o serie de țări”
Ministrul de Externe al Iranului, Abbas Araghchi, a declarat anterior pentru CBS că Teheranul a fost „abordat de o serie de ţări” care solicită trecerea în siguranţă a navelor lor. „Decizia aparţine armatei noastre”.
El a spus că unui grup de nave din „diferite ţări” li s-a permis trecerea, fără a oferi detalii. Iranul a declarat că strâmtoarea este deschisă tuturor, cu excepţia Statelor Unite şi a aliaţilor acestora.
Ţările adoptă o atitudine prudentă după apelul lui Trump
Secretarul american al Energiei, Chris Wright, a declarat duminică pentru NBC că a fost „în dialog” cu unele dintre ţările menţionate anterior de Trump şi a afirmat că se aşteaptă ca China „să fie un partener constructiv” în redeschiderea strâmtorii. Însă ţările nu au făcut nicio promisiune.
Marea Britanie a declarat că premierul Keir Starmer a discutat duminică cu Trump despre importanţa redeschiderii strâmtorii „pentru a pune capăt perturbării transportului maritim global” şi a vorbit separat cu premierul Canadei despre acest subiect. La bordul Air Force One, Trump l-a numit în mod specific pe Starmer, despre care a spus că iniţial a refuzat să pună portavioanele britanice „în pericol”.
„Indiferent dacă vom primi sprijin sau nu, pot spune asta, şi le-am spus: Ne vom aminti”, a declarat Trump.
Un purtător de cuvânt al Ambasadei Chinei în SUA, Liu Pengyu, a declarat anterior că „toate părţile au responsabilitatea de a asigura o aprovizionare cu energie stabilă şi neîngrădită” şi că China va „consolida comunicarea cu părţile relevante” pentru dezamorsarea conflictului.
Ministerul de Externe al Coreei de Sud a declarat că „ia act” de apelul lui Trump şi că „va coordona îndeaproape şi va analiza cu atenţie” situaţia împreună cu SUA. Există aşteptări mari ca Trump să ceară acest lucru direct Japoniei atunci când prim-ministrul Sanae Takaichi se va întâlni cu el joi la Casa Albă.
Ce fac europenii
Franţa a declarat anterior că lucrează cu alte ţări — preşedintele Emmanuel Macron a menţionat parteneri din Europa, India şi Asia — la o posibilă misiune internaţională de escortare a navelor prin strâmtoare, dar a subliniat că aceasta trebuie să aibă loc atunci când „circumstanţele o permit”, adică după ce luptele s-au potolit.
Ministrul de Externe al Germaniei, Johann Wadephul, care nu a fost menţionat în apelul lui Trump, a declarat pentru televiziunea ARD: „Vom fi în curând o parte activă a acestui conflict? Nu.”
Între timp, stocurile de urgenţă de petrol „vor începe în curând să curgă către pieţele globale”, a declarat duminică Agenţia Internaţională pentru Energie (AIE), descriind acţiunea colectivă de reducere a preţurilor ca fiind „de departe cea mai mare din istorie”.
Aceasta a actualizat anunţul de săptămâna trecută de 400 de milioane de barili la aproape 412 milioane.
Ţările membre din Asia intenţionează să elibereze stocurile „imediat”, iar rezervele din Europa şi America vor fi eliberate „de la sfârşitul lunii martie”. Trump nu a răspuns direct dacă administraţia sa discută despre vânzarea de contracte futures pe petrol ca o modalitate de a limita creşterea preţurilor la petrol. „
Preţurile vor scădea brusc imediat ce totul se va termina. Şi se va termina destul de repede”, a declarat el reporterilor.
Editor : M.C