Rusia a intensificat cenzura pe internet în ultimele săptămâni, deoarece eforturile SUA și ale Israelului de a ucide înalți oficiali iranieni au stârnit îngrijorări la Moscova că securitatea propriilor lideri ar putea fi, de asemenea, compromisă, scrie Kyiv Independent.
Motivul oficial pentru închiderea internetului este legat de atacurile cu drone ucrainene asupra Rusiei, potrivit publicației citate.
Experții consultați de Kyiv Independent consideră însă că intensificarea cenzurii pe internet face parte din eforturile Kremlinului de a prelua controlul deplin asupra spațiului online, lucru pentru care regimul se pregătește de la începutul războiului împotriva Ucrainei.
Iranul, un aliat al Kremlinului, a implementat o întrerupere aproape totală a internetului în ianuarie pentru a reprima protestele stradale, ucigând mii de oameni și zdrobind revolta.
„Regimul (rus) înțelege perfect – învățând și din experiența aliaților săi – că prevenirea oricăror proteste de masă și/sau reprimarea acestora necesită un control strict”, a declarat Ryhor Nizhnikau, expert în Rusia la Institutul Finlandez de Afaceri Internaționale, pentru Kyiv Independent.
„În prezent, aceste evoluții de la Moscova, precum și din alte regiuni, ne oferă o ideea asupra unei noi realități pe care Putin o construiește pentru Rusia: o nouă infrastructură care permite regimului să vadă «totul» online, să controleze ce poate face fiecare om și să identifice preventiv amenințările și, cel mai important, să întrerupă accesul la internet în orice moment.”
Din mai 2025, Rusia s-a confruntat cu frecvente întreruperi ale internetului fix și mobil în toată țara.
Dar, pe 5 martie, guvernul rus a mers mai departe, întrerupând internetul mobil și rețeaua Wi-Fi publică în Moscova. Întreruperile au continuat de atunci.
Pe 15 martie, autoritățile au început să întrerupă internetul mobil în regiunea Moscova.
Agenția de știri rusă RBC a relatat, citând sursele sale, că întreruperile au fost cauzate de testarea așa-numitelor „liste albe” (white lists – engl.), liste de site-uri aprobate de guvern, care pot fi accesate în timpul întreruperilor de internet.
„De la începutul lunii martie, autoritățile au început să implementeze «listele albe» la Moscova pentru prima dată, dar într-un mod foarte haotic”, a declarat Leonid Iuldashev de la eQualitie, o companie IT canadiană care dezvoltă instrumente pentru eludarea cenzurii, pentru Kyiv Independent.
„(Verifică dacă) le pot activa pentru o anumită adresă, pentru un anumit cartier, pentru o anumită stradă și care ar fi daunele colaterale.”
Telegram – interzis, aplicația guvernului – obligatorie
Închiderea internetului a urmat eforturilor Rusiei de a reprima aplicațiile de mesagerie occidentale.
În august 2025, autoritatea de reglementare în telecomunicații din Rusia a început să blocheze apelurile pe platformele Telegram și WhatsApp, deși mesajele text au rămas disponibile.
Blocajele au coincis cu eforturile guvernului rus de a introduce o alternativă internă – aplicația de mesagerie Max. Apoi, instalarea aplicației Max devenit obligatorie pe toate dispozitivele electronice noi.
Introducerea aplicației a stârnit îngrijorări că aceasta ar fi utilizată pentru supraveghere de către agențiile de informații rusești.
Aplicația controlată de guvern colectează și păstrează metadatele utilizatorilor – cum ar fi adresele IP, listele de contacte și jurnalele de activitate -, iar politica sa de confidențialitate permite partajarea acestor informații cu terțe părți, inclusiv agenții guvernamentale.
În februarie 2026, autoritățile ruse au început să blocheze complet Telegram. Ziarul rus Kommersant a relatat pe 17 martie că aproximativ 80% din solicitările către domeniile Telegram au eșuat în medie în Rusia, iar în unele regiuni cifra s-a ridicat la 90%.
Pe 10 martie, purtătorul de cuvânt al Kremlinului, Dmitri Peskov, a dat vina pentru întreruperile de internet pe atacurile ucrainene.
„Toate acestea sunt probabil legate de nevoia primară de a asigura securitatea”, a spus el. „Dar problemele pe care le ridică pentru întreprinderi sunt, desigur, o chestiune care necesită analiză suplimentară.”
Totalitarismul din timpul războiului
Analiștii au respins motivul oficial, conform căruia atacurile cu drone ucrainene au fost principalul motiv al închiderii operațiunilor, dar le-au asociat cu atmosfera generală de totalitarism din timpul războiului.
„Este o inițiativă generală de a restricționa toate formele de comunicare și accesul la informații independente și de a stabili controlul asupra oricărei comunicări”, a declarat editorialistul rus Serghei Parkhomenko pentru Kyiv Independent.
„Orice comunicare este periculoasă pentru un regim totalitar în timp de război.”
Nizhnikau a declarat că „aceste măsuri recente nu se referă la drone sau la apărarea aeriană: vedem că dronele (ucrainene – n.r.) nu sunt cu adevărat afectate, chiar dacă GPS-ul și internetul mobil sunt defecte”.
„Este vorba despre propria securitate a regimului Putin, care vede orice lucru care nu se află sub controlul său ca pe o amenințare iminentă”, a declarat el pentru Kyiv Independent.
„În acest sens, Putin este condus de temerile sale pe termen lung privind schimbarea regimului prin mobilizare în masă și proteste”.
Un alt analist rus a declarat pentru Kyiv Independent că cenzura se potrivește „logicii autodezvoltării unui regim autoritar care, în urmărirea controlului orwellian complet, degenerează într-unul semi-totalitar”.
Analistul a vorbit sub condiția anonimatului din cauza fricii de represalii.
Legături cu protestele și războiul din Iran
Analiștii citați de Kyiv Independent – inclusiv Parkhomenko și Iuldashev – cred, de asemenea, că noul val de cenzură de la Kremlin este legat de eforturile Israelului și SUA de a depista și ucide numeroși oficiali iranieni de rang înalt, ceea ce ar fi implicat accesul la dispozitive electronice, aplicații de navigație și camere video.
Cel mai important este faptul că liderul suprem Ali Khamenei a fost ucis pe 28 februarie, iar Ali Larijani, secretarul consiliului de securitate al Iranului și, se pare, liderul de facto al țării, a fost asasinat pe 17 martie.
„(O teorie este) că Putin personal s-a temut din cauza utilizării internetului și a infrastructurii de supraveghere din Iran de către agențiile de informații israeliene care au reușit să-l geolocalizeze pe ayatollahul Khamenei și să-l ucidă”, a spus Iuldashev.
Rusia ar fi putut fi, de asemenea, inspirată de întreruperile aproape totale de internet la nivel național din Iran în timpul protestelor antiguvernamentale din ianuarie și în timpul războiului în curs cu SUA și Israel, a spus Iuldashev.
„Au văzut cât bine a reușit Iranul să implementeze aceste «liste albe», în care doar canalele Telegram pro-guvernamentale aveau acces real la internetul global”, a adăugat el.
Editor : B.P.